Câți bani au cheltuit românii pe vacanțe anul acesta

„După mulți ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanță. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susținut și în anul 2019”, spune Lucian Boronea, președintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) și proprietar al agenției de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piață datorită voucherelor de vacanță este de 400 de milioane de euro, calculată în funcție de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată și valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susține la rândul său că „voucherele de vacanță au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenției de turism Paralela 45, estimează o creștere „de cel puțin 40-50% pe industrie, la nivel de agenții”.
Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanță emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare față de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenții de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.

Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanță în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenților industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creșteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agențiile de turism și-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanță”, spune Amalia Ștefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susține la rândul său ideea că mulți români, „cel puțin 40-50% dintre clienții noștri, și-au luat vacanțe numai de vouchere, de unde rezultă că atât și-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceștia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează și faptul că „mai multe vile și pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turiști cu vouchere de vacanță. Acestea au o contribuție foarte mare la îmbunătățirea calității prestațiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internațional, le poți promova și vinde cu succes și peste hotare”.

În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniți din voucherele de vacanță au rămas în economia românească și au fost folosiți exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul țării, creșterea pieței de turism intern care a stimulat investițiile locale prin creșterea numărului unităților de cazare, construirea de noi unități hoteliere și pensiuni și investirea unor sume considerabile în renovarea și modernizarea unităților deja existente, dar și generarea unei creșteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcții, generarea de noi locuri de muncă și stimularea consumului”. El susține că acestea au contribuit și „la creșterea calității vieții salariaților din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanță, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanță reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piață în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menținerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, și aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activități sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susține că „tichetele de vacanță, introduse acum zeci de ani în Elveția și Franța, urmând cu succes și țări din Europa Centrală și de Est, impulsionează turismul intern și pot contribui și la creșterea calității serviciilor – ceea ce ne va face o țară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanță. Totul e ca acestea să fie menținute în actuala formă și să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria țară”.

În topul destinațiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creșteri de 25% față de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie și august unitățile de cazare au avut și 100% grad de ocupare, cele mai căutate stațiuni fiind Eforie Nord, Saturn și Venus, stațiunile balneare, zona de agroturism și Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanță”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creștere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întărește ideea și Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toți”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
Pe plan extern, principala destinație ca număr de turiști este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulți vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt și Bulgaria, Spania, Italia, Franța, Portugalia, Malta, Cipru, Croația și Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele și circuitele europene sau exotice sunt și ele pe lista turiștilor români, dar și „vacanțele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinațiile Bulgaria, Austria, Franța”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinațiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Țara lui Moș Crăciun”, potrivit reprezentanților Paralela 45.

Bugete în creștere

Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanță. Prețul cazării și al micului dejun sau chiar și al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turiști români, de aceste vouchere, clienții structurilor de cazare având la dispoziție, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulți alocat anul acesta unei vacanțe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creștere datorită voucherelor de vacanță. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce privește vacanțele în afara granițelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creștere ușoară față de anul trecut. Reprezentanții industriei pun acest fapt mai ales pe seama creșterior salariale, în special din sectorul de stat.

Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus față de anul anterior. Spre comparație, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, față de 1,56 miliarde de euro în 2016.
Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte piețe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar și al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferență, este o discrepanță”, subliniază el. Bădulescu susține că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deși am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparație, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turiști străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc și la stațiunile de schi, „unde majoritatea turiștilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziționează destul de bine raportat la vecinii săi.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, față de 949.500 de străini înregistrați în 2017, adică o scădere de 4,7% față de anul precedent. Explicația pe care el o găsește este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de țara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turiști. Un agent de turism simte că nu sunt investiții când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri și în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.

Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente și puternice, o insuficiență a personalului calificat, precum și lipsa autostrăzilor. Și Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza și va obliga agențiile și hotelurile să caute soluții în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autoritățile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluții urgente: infrastructura și resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate și specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică față de agențiile de turism, care plătesc, cu excepția biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor piețe europene”, precum și lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluția turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mișcă lucrurile. Doar 4-5% din agențiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică națională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.

Încă în urmă?

La nivel de investiții, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investițiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investițiile totale realizate la nivel național, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în fața Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor crește până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investițiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investițiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenți în România în construirea și modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalități și alte organizații sau instituții prin fonduri europene, fiind direcționate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ștefan, „una dintre cele mai importante investiții de anul acesta este investiția în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din București și a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Brașovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncțional Coresi, iar Timișoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
În ciuda problemelor identificate la nivelul pieței, așteptările reprezentanților industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor președinția Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situații neprevăzute, și 2019 va fi un an bun, cu o creștere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deține, primele șase luni ale anului viitor, președinția Uniunii Europene. Firește, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanță. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menține ridicat atât pentru destinații estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croația sau Portugalia, precum și pentru circuite în Europa, Asia, dar și pentru destinații exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creșteri cel puțin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulți români preferă să își petreacă vacanța în țară, crescând astfel destinații ca Maramureș, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creștere a turismului intern cu cel puțin 35%”, concluzionează Amalia Ștefan.

„Cred că turismul românesc are nevoie de coerență în promovare și în colaborarea dintre instituțiile publice, precum cea între ministere, dar și între public și privat. De aici pornește totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potențial există. Trebuie să fim conștienți că numai noi ne putem ajuta. Între destinații există concurență și competiție. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuție mare voucherele de vacanță. Dacă românii au încredere în propria destinație și impulsionează turismul intern, se vor ridica și calitatea serviciilor și imaginea de țară. Orice corporație sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu.