Câți bani ar putea scoate la lumină scutirea de impozit pentru câștigurile din crypto, care vizează sute de mii de români? Sabin Sărmaș, deputatul care a inițiat amendamentul: „E doar o estimare, dar cred că vorbim de câteva sute de milioane de euro, cel puțin”

Investitorii din piața crypto ar putea scoate la lumină cel puțin câteva sute de milioane de euro în România, în contextul excepției fiscale introduse pentru câștigurile din monede virtuale până la 31 iulie 2025, conform estimărilor transmise către ZF de deputatul neafiliat Sabin Sărmaș, autorul acestui amendament.

„Aș vrea să vă dau un răspuns mai exact, dar nu avem date clare în acest moment. Pariul meu este că va fi vorba de câteva sute de milioane de euro, cel puțin”, a explicat Sărmaș, care a introdus excepția fiscală în legea pentru aprobarea amnistiei fiscale.

Contribuabilii persoane fizice vor fi scutiți de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru câștigurile din crypto, până la 31 iulie 2025, după ce Parlamentul a adoptat săptămâna aceasta proiectul de lege privind aprobarea OUG 107/2024, adică ordonanța amnistiei. Legea merge spre promulgare la președintele Iohannis.

Nu este clar astăzi câți români au investiții în criptomonede sau care a fost ritmul intrărilor și ieșirilor de capital în relație cu aceste tipuri de active. Estimările arată câteva sute de mii de investitori, dar o astfel de scutire de impozit temporară ar putea determina mai mulți dintre ei să iasă în față.

„Estimările spun că avem între 350.000 și 600.000 de investitori în crypto în România. Suntem într-un moment T0. (…) Măsura propusă nu este permanentă, decidem ulterior dacă rămânem cu varianta aceasta de scutire de impozit sau nu, dar ai un moment T0 în care poți vedea mare parte din investitori”.

Sabin Sărmaș, care a condus în trecut Autoritatea pentru Digitalizarea României, crede că deținerile românilor în crypto sunt „de ordinul miliardelor”, dar insistă că un astfel de moment T0 este important pentru a aduce cât mai mulți dintre acești investitori la vedere.

Singurele date oficiale care ne oferă o dimensiune a românilor din piața crypto sunt cele de la autoritățile fiscale.

Câștigurile obținute de români din tranzacționarea de monede virtuale s-ar fi ridicat la aproape 712 milioane de lei în 2023, conform datelor transmise de ANAF la solicitarea ZF, în comparație cu 818,5 milioane de lei în 2022, respectiv 1,32 miliarde de lei în 2021, anul în care piața crypto a trecut în premieră de o capitalizare totală de peste 1.000 de miliarde de dolari.

Însă datele ANAF se bazează doar pe câștigurile declarate de investitori. La aceste câștiguri s-ar fi aplicat un impozit de 10%, ceea ce înseamnă că în cel mai bun an de colectare, statul a încasat 132 de milioane de lei din impozit pe venit, la care se adaugă contribuțiile.

„Statul a încasat cel mai mult într-un an 45 de milioane de euro din taxe și impozite pe câștigurile din criptomonede. Ar putea ajunge la suma asta doar din CASS-ul pe care l-ar plăti 100.000 de investitori”.

Excepția fiscală valabilă până la 31 iulie 2025 se referă doar la impozit, iar cei care raportează venituri din câștigurile cu criptomonede trebuie să depună Declarația Unică și să plătească în continuare CASS.

„Odată cu această prevedere, probabil vor intra câteva zeci sau sute de milioane de euro în economia românească, bani ai unor investitori români sau bani ai unor investitori străini care își vor scoate banii aici”.

Una dintre provocările cu care se confruntă cei care vor să declare câștigurile din criptomonede și să le aducă în economie este legată de transferurile mari prin bănci, cu sume provenite din câștiguri crypto.

Mai mulți investitori au reclamat în ultimii ani că băncile le blochează tranzacțiile sau le închid conturile, pe fondul prevederilor care țin de KYC (Know Your Customer) sau ale celor de tip AML (Anti-Money Laundering). Excepția fiscală pentru câștigurile din crypto nu rezolvă această problemă, dar ar putea simplifica puțin lucrurile, crede Sărmaș.

„E o mare problemă, cei care vor să aducă bani reușesc cu greu, uneori banca le dă banii, dar apoi le închide contul, sunt o grămadă de blocaje (…) Neavând o instituție care să reglementeze piața crypto din România și având exchange-uri care abia de 3-4 ani au mecanism de KYC, sunt investitori care se confruntă cu blocaje. Amendamentul nu rezolvă această problemă, dar scapă băncile de o grijă, nu se mai pune problema unei rețineri, că nu datorează nimeni niciun fel de impozit”.

Dincolo de nevoia de a scoate la lumină câștigurile românilor din piața crypto, deputatul crede că introducerea acestei prevederi ar putea pune da un semnal pentru a poziționa România ca o țară unde se pot dezvolta companii în industria crypto și blockchain.

Mai multe țări din Europa au venit cu astfel de semnale în ultimii ani. Spre exemplu, Germania scutește de impozit câștigurile mici sau cele care provin din dețineri pe care investitorii le țin în portofoliu mai mult de un an, în timp ce taxează cu până la 45% câștigurile medii sau mari care vin din tranzacționare regulată.

În același timp, alte țări din Europa sau chiar Statele Unite ale Americii iau în calcul diferite mecanisme prin care să se poziționeze drept o economie în care poți dezvolta companii de tehnologie din sfera blockchain și crypto.

„Pentru mine nu sunt atât de importante criptomonedele, dar e importantă tehnologia blockchain, tehnologia care stă la baza Web 3.0, tehnologie care e folosită în multe aplicații, care face parte din viața multor startup-uri. (…) Putem da un semnal cum l-am dat pe cel cu scutirea de impozit pentru angajații din IT. Doar cu această prevedere nu vor exploda în România startup-urile bazate pe tehnologia blockchain, dar este un mesaj la nivel global care te poziționează”.