Câteva idei care vor răsări după această criză

Cele mai multe idei vor fi catalogate ca fiind socialiste, pentru că vor implica o mult mai mare intervenție a statului în economiile capitaliste, în sectorul privat, care are limitele lui.
Fără stat, niciun capitalist nu poate rezista unei crize majore și mai ales urmărilor pe care le aduce.
Sutele de milioane de șomeri care vor rezulta pe termen scurt din această criză – 40 de milioane în SUA, 60 de milioane în Europa, de exemplu vor avea un cuvânt greu de spus în privința viitorului, în privința modului de reconfigurare a lumii, a economiilor, a priorităților naționale și individuale.
Naționaliștii vor câștiga teren, pe ideea că trebuie să ne apărăm țara din punct de vedere economic și politic în fața unor crize mondiale, unde deciziile se iau în altă parte. Chiar și în țările occidentale se discută tot mai mult despre problema națională și mai puțin despre problemele globale.
Vechile sisteme, administrate de instituții mondiale, vor fi contestate, mai ales când se va pune problema unor restructurări, unor noi reforme care încep și nu știi când se sfârșesc.
Establishmentul, adică liderii politici, economici, va fi zguduit, mai ales dacă economiile nu-și vor reveni rapid.
1. La nivel mondial, se vorbește despre introducerea unui venit minim garantat pentru fiecare locuitor al unei țări, pentru a asigura o plasă de siguranță în cazul în care apar crize economice majore. În această criză a COVID-19, deși este sanitară, impactul cel mai mare va fi la nivel economic și de aceea se discută această soluție, pentru a asigura un venit minim în cazul apariției unor crize, indiferent de natura lor.
Nu toată lumea agreează această idee, dar cei aflați la putere ar putea să fie nevoiți să apeleze la această soluție, mai ales dacă vor reveni crizele.
2. La nivelul economiilor puternice, Uniunea Europeană și chiar SUA, se va repune în discuție introducerea salariului minim pentru angajați, pentru a da satisfacții și a asigura liniștea pe piața muncii.
În SUA, Jeff Bezos, cel care a creat Amazon și a ajuns cel mai bogat om din lume, pledează pentru introducerea și creșterea salariului minim în SUA, peste nivelul actual. La nivelul companiei pe care o conduce, a introdus un salariu minim care este peste salariul federal, iar Jeff Bezos pledează ca și statele americane fie să introducă, fie să majoreze salariul minim. Dacă și cel mai bogat capitalist discută acest lucru, înseamnă că este o problemă care trebuie rezolvată cândva, și cât mai repede.
La nivelul Uniunii Europene, se va relua discuția introducerii unui salariu minim, o variantă pe care nu toate statele o agreează, dar probabil se va ajunge la un consens, pentru că presiunea de pe piața muncii va cere acest lucru.
În România, salariul minim ar trebui să crească de la 1.286 de lei spre 2.000 de lei net, dacă s-ar introduce un nivel european.
3. Criza a scos la iveală faptul că sistemul privat, acest capitalism privat are limite și nu poate sta în picioare când vin crize majore.
Mari companii, cum ar fi Lufthansa, au implorat intervenția statului pentru a nu intra în insolvență, întrucât grupul nu are suficiente resurse pentru a supraviețui.
În astfel de crize, sistemul bancar, care este în mare majoritate privat, nu a fost dispus să intervină cu linii de finanțare fără să aibă susținerea și garanția unui stat.
În Franța, Renault discută o linie de finanțare de 5 miliarde de euro cu statul, pentru a nu avea probleme de lichidități.
De asemenea, Airbus, mândria Uniunii Europene în războiul cu americanii de la Boeing, sunt în aceeași situație, de a avea nevoie de linii de finanțare de miliarde de euro de la stat, întrucât nu pot accesa piețele financiare private.
Niciun stat puternic nu-și poate permite să lase companiile naționale, care sunt private, să intre în faliment.
Capitalismul privat este bun până vine criza. Când vine criza, pierderile se naționalizează, iar profiturile se privatizează.
4. Situația sistemului medical, ca infrastructură, va câștiga teren în opinia publică, iar guvernele vor fi nevoite să investească mult mai mulți bani pentru a da confort populației când apar astfel de crize.
În România sistemul medical privat are limitele lui, iar acest lucru s-a văzut.
5. Sistemul de educație se va digitaliza tot mai mult, mai repede sau mai târziu, iar profesorii și programele școlare va trebui să se reformeze și să se adapteze tehnologiilor prezente.
6. Globalizarea, care a fost trendul în ultimii 30 de ani, va intra într-un trend de deglobalizare, mai ales că opinia publică se va adapta sloganurilor și lozincilor de genul „Trebuie să ne apărăm țara, pentru că în criză nu ne ajută nimeni!”.
Deglobalizarea va fi economică și politică, iar cei care vor ridica steagul naționalismului vor câștiga teren. Nu va mai conta dacă în spatele acestei lozinci se va afla ceva real.
La nivelul marilor puteri, SUA și Uniunea Europeană, se pune deja problema delocalizării capacităților de producție, din China cel puțin, pentru a da satisfacție locuitorilor că țara de la care a pornit virusul SARS-CoV-2 este pedepsită.
Dar această deglobalizare va pune statele și guvernele în situația de a vedea dacă pot produce local tot ce au nevoie, dacă au oameni și know-how.
Globalizarea a șters multe cunoștințe și statele au pierdut ramuri întregi din economie, pe care acum nu pot să le reconstruiască chiar atât de ușor.
Toate aceste idei și teme care vor câștiga adepți și teren în următorul deceniu trebuie finanțate, au un cost foarte mare, pe care cineva trebuie să-l plătească.
Acest cost va fi plătit de state, bănci centrale, prin printarea de bani în prima fază, apoi vor urma taxarea bogaților, fie că sunt companii, fie că vor fi persoane fizice, iar apoi vor veni inflația, deprecierea monedelor naționale și schimbări de regim la nivel politic.