Câteva dintre cele mai bune articole din 2012 (SPECIAL)

Renault nu pleacă

Strategia Renault pentru România e să rămână aici, să-și consolideze poziția și să-și folosească eficient capacitățile de producție, afirmă Carlos Tavares, directorul de operațiuni al grupului Renault: nu numai că nu se pune problema ca francezii să plece, dar România e un exemplu de urmat pentru celelalte uzine ale grupului, iar locul ei în strategia grupului va rămâne foarte important.

2011, cel mai bun an. Cine au fost cei care au doborât toate recordurile în timp ce alții dădeau faliment

Clienți mai mulți, profit mai mare, vânzări mai mari. În vreme ce pentru alții aceste ținte par imposibile în prezent, câțiva antreprenori și companii declară că pentru ei 2011 a fost cel mai bun an.

Capital străin vs. capital românesc

Valoarea adăugată creată de companiile străine din România, cea mai scăzută din Europa Centrală, este mai mică decât cea a firmelor locale. Investițiile străine au ajuns în 2011 la nivelul primilor ani de după 2000, iar multe dintre companiile care au ales cândva România pentru a-și dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri. În ce domenii ar mai putea atrage statul român capital din afara țării? Ar trebui guvernul să protejeze afacerile autohtone, dat fiind că cele străine își îndreaptă atenția către țările mai ieftine?

Leul românesc în jungla cu euro

În România ultimilor ani, discuțiile despre cursul de schimb au plecat fie de la temerea că leul cade, fie de la nemulțumirea că nu scade destul. În ianuarie, riscul de recesiune din zona euro și tensiunile de pe piețe au adus un puseu de nervozitate și pe piața valutară, iar temerile legate de curs au revenit. Ce se va întâmpla cu moneda românească?

Manager străin vs. manager român. De ce nu suntem în stare să ne conducem singuri?

Despre români se spune că sunt oameni primitori, inventivi, descurcăreți și inteligenți. Sunt însă și cei mai buni lideri? Numărul mare de expați aflați la conducerea celor mai importante companii din românia arată că gena conducerii nu a fost inventată la noi. De la Carol I până la șefii de acum ai giganților din economie, am avut în permanență nevoie de pumnul de fier din mănușa de catifea occidentală.

Cum se vede criza prin ochii unui constructor

Vremurile grele nu prea se simt în biroul lui Raul Doicescu, proprietarul și președintele celei mai mari companii de construcții civile de pe piață. 2011 a fost un an de scădere, dar 2012 se anunță mai bun, proiectele curg și planurile la fel: Catedrala Neamului, Africa, parcurile eoliene și dezvoltările imobiliare sunt primele pe listă.

Antrenorul naționalei de business

A pierdut de două ori tot ce a investit, a treia oară a plecat la drum cu un chioșc, iar afacerile sale depășesc azi 80 de milioane de euro. Radu Timiș a construit din temelii CrisTim, a inventat marca Salam Săsesc și țintește vânzări de cinci ori mai mari până în 2022. Antreprenorul vrea să lanseze mezeluri fără conservanți, vinuri, lactate bio, să împânzească țara de căruțe vieneze sub marca La Matache, să exporte tot mai mult și să transforme CrisTim într-o companie regională.

Colapsul pieței de energie. Mit sau realitate?

Exploziile de conducte de gaze, penele de curent și o privire într-un viitor apropiat lipsit de rezerve și de perspective realiste de echilibrare a domeniului, dar și marcat de îmbătrânirea producției și a rețelelor de distribuție sunt cele mai presante teme de discuție pe tema energiei la început de 2012. Care dintre aceste probleme este mai gravă și care ne va afecta mai curând? Este legitim sau nu să ne întrebăm dacă ne aflăm în pragul unui colaps al pieței de energie? Și, mai ales, este legitim să ne întrebăm cât valorează cu adevărat piața de energie în lipsa investițiilor?

Cât de greu e să fii manager și mamă: carieră vs. copil

Conceptul “De trei ori femeie” a fost în ultimul deceniu atât de dezbătut încât s-a transformat într-un clișeu, rămânând, în mod ciudat, mereu de actualitate. Cine este femeia care le poate face pe toate în același timp? Ce o stimulează, cât de greu îi este și cum reușește să nu fie doborâtă de extenuare? Și, mai ales, la ce renunță atunci când cele două dimensiuni esențiale ale vieții sale – rolul de mamă și cel de femeie de carieră – ajung să-și ceară deopotrivă monopolul? Care este raportul de putere între carieră și copii?

Cum să faci milioane de euro din afaceri cu jumătatea uitată a României

Oamenii din mediul rural nu intră, de regulă, în vizorul companiilor, dar sunt principalii clienți ai afacerii dezvoltată de Horia Cardos. Timișoreanul, care controlează cea mai mare rețea de magazine pentru micii fermieri, a încercat mai multe business-uri și chiar și lanțul Agroland a avut un traseu sinuos. Criza însă a fost pentru el o veritabilă salvare, iar în ultimul timp afacerea a înflorit, vânzările crescând, cu un sfert, de la an la an.

Cum luptă antreprenorul român cu multinaționalele

Antreprenori români se duelează în variate domenii cu multinaționalele, iar în luptă, adesea inegală, nu câștigă mereu cei mai mari. Dovadă este chiar evoluția lui Augustin Russu, un antreprenor care a construit Baumix, firmă producătoare de materiale de construcții. A plecat de la zero, fără capital de investit, s-a lovit de tot felul de piedici, a fost la un pas de faliment. Însă acum este pe locul doi, conform propriilor spuse, în piața de adezivi după Henkel.

Șef bun vs. șef rău. Cât are de pierdut o companie pe seama unui șef toxic?

Orice greșeală de management s-a putut vedea mult mai ușor după debutul crizei. Astfel a căpătat amploare discuția despre calitățile managerilor și a început să fie cu adevărat apreciată abilitatea acestora de a fi șefi buni și constructivi. Un manager toxic aflat în fruntea unei companii livrează rezultate mai slabe, mai puțin profit, iar angajații săi sunt demotivați și neproductivi. Ce face diferența între un șef bun și unul rău? Cum ajung managerii să devină tirani și cât plătește o companie pentru eșecul unui CEO?

De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al României

Aproape 130 de parcuri eoliene în valoare de 10 miliarde de euro vor să pornească elicele în această regiune care are cea mai bună briză din țară. Printre ele ar putea răsări încă două reactoare nucleare. Exxonmobil, cea mai mare corporație petrolieră din lume, și rușii de la lukoil răscolesc adâncurile sărate ale mării în căutarea de aur negru. Gazele de șist sunt tot aici. Tehnologie de ultimă oră și bugete care depășesc toată valoarea pieței de energie la un loc se bat pentru a avea un loc în regiunea ce ar putea deveni noul pol energetic al României.

Finala Europa League, afacerea

Organizarea la București a finalei Europa League, una dintre cele mai mari competiții fotbalistice din lume, pune România pe harta lumii sportive pentru prima oară în istorie. Zecile de mii de fani care vor însoți Athletic Bilbao și Atletico Madrid pe stadionul National Arena vor aduce, dincolo de plusul de imagine, circa 30 de milioane de euro. Cine are de câștigat cel mai mult pe seama meciului din 9 mai?

Călin-san. Cum a ajuns un român să conducă afacerile Coca-Cola din Japonia

Călin Drăgan s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ținut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organizația în perioade de creștere economică, dar și în criză, iar pentru rezultatele sale a fost promovat, anul trecut, la filiala japoneză a sistemului Coca-Cola. După mai puțin de un an a fost promovat iar, tot în cadrul companiei nipone, care are o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de dolari. Călin Drăgan își povestește experiența japoneză într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

A șaptea generație de tineri pe care o oferim României

100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puși anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliștii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formați în multinaționale sau au dobândit experiență clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci și cei care trasează direcțiile economiei. Cum au ajuns aici, care sunt atuurile lor, ce le-a marcat cariera? Cât de pregătiți sunt tinerii manageri să schimbe românia, care sunt țelurile pe care le urmăresc și cum le-a încurcat criza planurile?

Povestea eșecului listării Facebook

Listarea Facebook s-a transformat rapid dintr-un eveniment văzut de Wall Street ca aducător de încredere și de noi investitori la bursă într-un fiasco de proporții, cu o prăbușire a acțiunilor, procese și investigații ale autorităților. Dincolo de spectacolul de moment al pariurilor pierdute rămâne însă problema de fond: cât de viabil este modelul de business al Facebook și cum va influența acest eșec viitorul afacerilor pe internet?

Radu Georgescu: Vreau o companie de un miliard

Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialiști, a angajat expați și a mutat o afacere românească, una din puținele afaceri românești cu anvergură internațională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-și dovedi că poate, să creeze și să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.

Cele 50.000.000.000 de euro care nu interesează pe nimeni

A făcut vâlvă evaluarea din primăvara trecută a șefului curții de conturi, Nicolae Văcăroiu, după care economia subterană din România trece de 50 mld. euro anual. Strategiile de îmbunătățire a colectării veniturilor la buget arată pe hârtie la fel de frumos precum arată pe sticlă descinderile cu mascați ale DIICOT pentru ridicarea evazioniștilor. România continuă să rămână însă păgubită de enorma resursă pe care i-ar aduce-o scoaterea la lumină măcar a unei părți din economia subterană – o resursă de care are nevoie ca de aer.

Rețetă de tânăr milionar

Fondurile europene, investițiile cu credite bancare și formula “de la furcă la furculiță” au fost catalizatorii CarmOlimp, care a ajuns, în 20 de ani, de la un magazin generalist la o afacere de zeci de milioane de euro. Doar divizia de prelucrare a mezelurilor a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro, iar previziunile pentru anul în curs indică o creștere de peste 30%. Grupul mai are 110 magazine, ferme de vaci, porci și păsări, o fabrică de lactate, 4.500 de hectare de teren și “mărunțișuri”, cum sunt laboratorul de prăjituri și linia de producție a mâncărurilor gata preparate. Valentin Șoneriu, fiul fondatorilor, este, la 30 de ani, directorul general al afacerii și vede clar direcțiile de dezvoltare: export, investiții cu fonduri nerambursabile și produse mai sofisticate, cu valoare adăugată mare.

Unde ne tratăm, la Viena sau la București?

Sistemul public de sănătate învechit și lipsit de dotări a fost principalul punct de plecare în dezvoltarea clinicilor private din România în ultimii ani, afacerile de profil ajungând la jumătate de miliard de euro. Vizate sunt mai ales specialitățile medicale profitabile – nașteri, chirurgie estetică, dermatologie, medicină dentară – și mai puțin cele de mare complexitate, precum chirurgie, neurochirurgie, transplant, oncologie și recuperare. În cât timp vom recupera distanța față de spitalele private din vest? Unde concurăm de la egal la egal cu occidentalii și unde mai avem minusuri? Cât de ieftin e să te tratezi în România? Și, cel mai important, când va exista un spital privat autohton capabil să rezolve orice problemă de sănătate?

Afacerea Parcarea. Cine câștigă milioane de euro în orașul unde parcarea e un calvar

Să locuiești într-un oraș ca Bucureștiul înseamnă să trăiești zi de zi calvarul găsitului unui loc de parcare. Locuitorii capitalei pierd zilnic zeci de minute și mai ales nervi, fie că vor să-și parcheze mașina acasă, în oraș, la birou sau când merg în vizite. Câți bani se câștigă anual din afacerile cu parcări? Cât au de câștigat dezvoltatorii din vânzarea locurilor din complexurile rezidențiale? De ce au trecut deja 20 de ani până la construcția primei parcări și ce strategie are municipalitatea? Vom scăpa vreodată de problemele pe care alte țări le-au rezolvat de ani buni?

Gourmet de criză. Poveștile pasionaților de mâncăruri și băuturi rafinate

În magazinele și restaurantele cu produse gourmet și băuturi scumpe, în ciuda crizei, nu numai că nu scad vânzările, ci cresc an de an. Caviar, foie gras, șampanie, vinuri fine sau dulciuri rafinate, sosuri, mirodenii exotice sau carne de vită de 400 de euro kilogramul – toate își găsesc tot mai mulți cumpărători pe piața românească. O evoluție atipică, de vreme ce sub umbrela gourmet intră deopotrivă produse de lux, dar și unele accesibile ca preț. Cât de mare este apetitul pentru gourmet în România?

Fondurile care ar fi trebuit să ne salveze de criză

Dacă guvernul român aplica rețeta poloneză, poate că salariile angajaților n-ar fi fost tăiate, investițiile străine nu ar fi atins minime istorice, iar creșterea prețului la benzină nu ar fi supărat atât de tare. Din păcate însă, la mai bine de cinci ani și jumătate de când s-a dat drumul la “robinetul” cu bani europeni, România a atras mai puțin de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea Europeană.

Bicicletele Pegas, în zodia capitalismului

A vrut să își cumpere o bicicletă ieftină și – spune chiar el – cool, după ce i s-au furat mai multe biciclete scumpe. A sunat la fabrica Pegas din Zărnești și cineva i-a spus că nu se mai produc de ani buni. Așa s-a născut ideea unei afaceri cu biciclete Pegas, pe care Andrei Botescu, un tânăr de 35 de ani, a vrut să o pună în practică încă din 2008. După numeroase încercări, atelierele pegas au ajuns să producă două modele. O bicicletă Pegas “made in Romania” costă acum între 1.100 și 1.300 de lei și este produsă într-o parcare dezafectată din București. Cine sunt tinerii care au reînviat o marcă definitorie pentru Epoca de Aur?

Drumul de la Micul Paris la Bucureștiul de astăzi

Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre și încerca să își construiască și Champs Elysées-ul autohton, după chipul și asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureștiului, locul unde damele “bine” mergeau să își cumpere haine de blană și să își croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Astăzi puține sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse.

Costurile eșecurilor de la bacalaureat. Încă o generație pierdută?

Mai bine de 150.000 de elevi nu au reușit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii doi ani, iar soluțiile pe care piața muncii și societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educația pe plan secund sunt puține și nu le dau prea multe șanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reușească în viață fără examenul de maturitate și cât pierde economia României de pe urma unei generații pe care mulți o consideră pierdută?

În căutarea cloștii cu puii de aur

Peste jumătate de miliard de lei este cifra de afaceri consolidată a nouă firme reunite sub umbrela Agricola Bacău, axate pe producția de carne de pui, ouă și salamuri. Cu o istorie de peste jumătate de veac, firma moldoveană a învățat din mers regulile capitaliste și a constatat că trebuie să se reinventeze. Și nu numai o dată. Grigore Horoi, președintele grupului, povestește de ce Agricola își schimbă acum și hainele în care stau îmbrăcate produsele la raft, dar, mai ales, ce va însemna transformarea.

Cum să-ți construiești reputația de manager

“- Cât valorează reputația ta de manager? – Reputația mea? Ce vrei să spui? – Tabloul acela a fost pictat de julian opie. Valorează un sfert de milion. Este făcut din cercuri și linii. Colorit monoton, fără textură. Ceea ce îl face să valoreze un sfert de milion este reputația artistului. – La fel și cu managerii? – Exact. De aceea nu vei obține slujba aceasta. – ?! – Dumnezeule, te-ai introdus aici, singur. – Cum aș fi putut proceda altfel? – Să determini pe altcineva să ne vorbească despre tine. Să pari că habar n-ai despre ce este vorba când te-am fi contactat. Totul este doar un joc, Lander.”

De ce a refuzat Luchi Georgescu 60 de milioane de euro

Proprietarei Vincon, Luchi Georgescu, nu-i pare rău că a refuzat o ofertă de 60 de milioane de euro pentru vânzarea companiei sale, cel mai mare producător de vinuri de pe piața românească. Nu s-a putut despărți nici de celelalte afaceri, iar pentru Meda, compania procesatoare de carne, a declinat “Îngrozitor de multe” propuneri. Antreprenoarea muncește 12 ore pe zi Și ÎȘi Împarte timpul și Între celelalte afaceri – două hoteluri de pe litoral și o firmă de construcții.

Omul care mișcă o cincime din agricultură

Jabbar Kanani a venit de 27 de ani în România, iar de atunci a clădit Agricover, companie care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro. Concret, Agricover este veriga dintre agricultură și fabrici, având mai mult de 3.000 de clienți fermieri, fiecare dintre ei cu zeci de hectare de teren.Același grup are și 110 clienți în industria procesatoare – de la morărit și panificație până la furaje și industria cărnii. în cinci ani afacerile ar urma să se dubleze, iar antreprenorul de origine azeră se gândește să-și listeze afacer-ile la bursa din București.

Metroul hi-tech. Urmează stația: Angry Birds

Modul în care comunicăm, interacționăm sau consumăm se schimbă drastic, iar anvergura transformărilor poate fi observată într-o simplă călătorie cu metroul: din ce în ce mai mulți pasageri au câte un companion digital, fie că vorbim despre un reader, un smartphone, o tabletă sau alt dispozitiv electronic. Asistăm la un fenomen al transformării spațiului public în spațiu privat, la afirmarea unui statut, a unei nevoi de izolare sau, pur și simplu, la o mare deschidere față de tehnologie și internet?

Ce nu vor spune politicienii în campanie

“Nu am probleme cu cutele, nu am albit, nu este comparabilă situația”, a răspuns rapid Victor Ponta la observația presei că programul de guvernare USL e până la urmă cam totuna cu programul de guvernare al ARD, atâta vreme cât ambele propun relaxări fiscale, dar fără a fixa o dată anume pentru aplicarea lor. Replica lui Ponta, care s-a referit la o zicere a lui Mihai-Răzvan Ungureanu (“îmi reproșează mulți că s-a înmulțit numărul cutelor pe fruntea mea”) necunoscută celor care nu urmăresc zilnic scena politică, exemplifică bine modul cum actualii candidați la alegerile din 9 decembrie se raportează la guvernare: ca la un meci de orgolii unde fiecare tabără trebuie să pară mai deșteaptă decât cealaltă.

Gangnam Style: dansul controversat care produce milioane de euro

A câștigat milioane de dolari în mai puțin de jumătate de an, producătorii și firmele relaționate s-au îmbogățit la rândul lor, iar la nivel mondial a produs o veritabilă isterie. Efectele muzicii lui Psy se propagă însă dincolo de industria muzicală, dovadă că acțiunile firmei tatălui său au crescut cu 500%, vânzările de băuturi și mâncare coreeană sunt pe pantă ascendentă, iar artistul a fost numit de oficialii țării “un exemplu de creativitate și competitivitate internațională”. Mai spun și că “Psy face parte din strategia economică”, de vreme ce țara așteaptă mai mulți turiști anul viitor numai pentru că măcar o parte din fanii artistului s-ar putea simți îndemnați să calce granița Coreei de Sud.