Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluție și până acum. Mai grav este că în unele județe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetățeni din cauza migrației și a natalității scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetățean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrânește. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depășit 44 de ani. În plus, în unele județe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcție ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea și să țină cetățenii în țară?

Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populației de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populația României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), în cadrul conferinței „Îmbătrânirea populației rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populației rezidente este rezultatul a cel puțin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziția demografică, care este specifică oricărei țări, iar al doilea factor este cel al migrației internaționale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ține în primul rând de reducerea  populației rezidente a unei țări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

„Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutățește și în ce măsură raportul de dependență demografică se înrăutățește și el în urma reducerii acestei populații. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani și persoanele tinere și între ce avem în grupa de vârstă și persoanele în întreținere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. La noi în țară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutățit. Dacă în 2011 era puțin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

„Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populației rezidente a unei țări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutățește și în ce măsură raportul de dependență demografică se înrăutățește și el în urma reducerii acestei populații.”

Tudorel Andrei, președintele INS

Președintele INS a punctat că în ceea ce privește piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei țări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populației rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât și la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este și mai mică și avem la nivelul populației de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veți vedea ceva. Efectul migrației internaționale, cel puțin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuți în străinătate și înregistrați în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistrați și pot rămâne în populația rezidentă”, a detaliat președintele INS.

Efectul a 30 de ani de tranziție demografică este îmbătrânirea populației, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populației.

„În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creștere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste județe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce privește efectele migrației internaționale, dacă în perioada 2003-2011 migrația a influențat cu 75% reducerea populației rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populației rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziție, 1990-2021, migrația internațională a redus populația rezidentă cu 70% și factorul natural cu aproape 30%”, spune președintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 și 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate și au fost înregistrați în România a fost de peste 360.000.

„În calitate de slujbași ai școlii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcție de aceasta planificăm mersul școlii românești, cu consecințele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi și tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru școli.”

Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române

 „Mai sunt și alții, dar care nu au fost înregistrați. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuți vii înregistrați în România erau copiii născuți în străinătate și înregistrați și în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populația rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 și cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populației rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul țărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracție a populației între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croația tot cu 11%.

În Polonia contracția a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creștere. Marian Preda, sociolog și rectorul Universității din București, este de părere că scăderea populației rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populației. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situației României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este așa o tragedie că populația României scade, populația lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde și se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

Problema mare este în interiorul populației, structura, faptul că avem dezechilibre majore și pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuți, că la fiecare cinci copii unul se naște în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populației de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

Rectorul Universității din București afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii și tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

„Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim și despre ce face în mod eficient pentru politicile de susținere a familiilor cu copii, a copiilor și a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulțime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecții demografice cu o rată foarte mare de acuratețe și, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii și la cei care intră pe piața muncii, trebuie să avem politici care să prevină și să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate și structura pe vârste a populației sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

„În calitate de slujbași ai școlii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcție de aceasta planificăm mersul școlii românești, cu consecințele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi și tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru școli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră țară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcție de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinței INS.

Astfel, scăderea natalității a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populației au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori față de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migrația și deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuților este mai mic decât cel al deceselor.

De altfel, numărul nou-născuților aproape că s-a înjumătățit din 1990 și până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuților era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate județele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuți în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în județe precum Bacău, Neamț și Prahova.

„Nu este așa o tragedie că populația României scade, populația lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde și se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populației, structura, faptul că avem dezechilibre majore și pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

Marian Preda, sociolog, rectorul Universității din București

Un factor pentru scăderea natalității ține și de vârsta mamei la prima naștere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naștere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate țările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani și peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluția natalității este și cel al schimbării modului în care funcționează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan și amână nașterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalității nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuților din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuți în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuți în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuți. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuți vii între 2001 și 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) și Italia (-24 %).  ■