Cătălin Suliman, PeliFilip - Cum influențează tendințele europene în materie de concurență mediul de business din România

Observăm două mari tendințe ce pot prezența relevanță și asupra modului în care Consiliul Concurenței își va exercită puterile și implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:

a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 

b) Tranziție spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurențiale  

1. Dezvoltarea IT și digitalizarea activităților pe piață – provocările politicilor de conformare. 

La nivel european există o cultură a programelor de conformare și a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe crește permanent și urmărește să țină cont de dezvoltările tehnologice și de infrastructură ce afectează modul de acțiune pe piață al agenților economici.  Nevoia de cunoaștere a regulilor de concurență devine din ce în ce mai mare și în România ținând cont de riscurile foarte mari la care se expun societățile care nu respectă normele de concurență. În prezent, sunt foarte puține sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorității de concurență. 

În ultimii ani interesul societăților comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajații cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurență. 

Recent, Consiliul Concurenței a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorința de a oferi informații și jucătorilor mai mici de pe piață. 

Pot fi identificate două tendințe importante în materie de conformare:

– În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum și pentru a anticipa eventuale poziționări ale pieței la inovație. Specialiștii de concurență sunt implicați încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurență. 

– În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluțiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovațiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul și utilizarea inteligenței artificiale ajung să fie analizate și din perspectiva regulilor de concurență, fiind foarte importante aspectele ce țin de reglementarea regulilor de acces, licențiere, acțiuni în comun sau exclusivități. 

Ce ne rezervă viitorul? 

Provocările vor veni din dezvoltarea IT și digitalizarea activităților pe piață. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurențială (mult mai axată pe tehnologie și inovație). Conformarea și conduită prudență vor obligă agenții economici să planifice proiectele noi și să includă în echipele de proiect și pe specialiștii lor în probleme de concurență. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât și prin raportare la modul de analiză).

2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurență

În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privința încălcărilor de concurență. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieței relevante. 

Consiliul Concurenței are un departament specializat de experți economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include și o analiză economică în astfel de cazuri.

Aceste tendințe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanța supremă a decis că în materie de politică și strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piață.  

Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricționări a regulilor de concurență, autoritatea de concurență trebuie să examineze toate circumstanțele cauzei, inclusiv: a) existența unei poziții dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piață relevanță, c) durata, condițiile și valoarea discounturilor acordate, și d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenților eficienți. 

Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanță și pentru România deoarece este de așteptat că autoritatea națională de concurență să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale și a modului de acordare a discounturilor în piață, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să își regândească anumite strategii comerciale și modul de acțiune în piață. 

În plan secundar, decizia Intel este relevanță pentru societățile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acțiuni în piață și al atragerii de clienți. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurență.