Cât vor dura scumpirile? Vor mai da prețurile înapoi? Nimeni nu are un răspuns sigur, dar toate semnele spun că inflația ridicată va persista câțiva ani

Inflația anualizată din Ungaria a trecut abia în mai de 10%, deși pe la începutul valului de scumpiri care mătură Occidentul a fost cea mai puternică din Europa. Însă și la acest nivel, la ca­re a ajuns cu toate că gu­vernul a înghețat unele prețuri, de­pășește cele mai pesimis­te prognoze, semn că presiuni mari încă se acumu­lează, unele având cauze care nu pot fi ținute sub control. De aceea, a găsi punctul de vârf al in­fla­ției necesită o doză bună de noroc și intuiție.

Analiștii de la ING cred că în Ungaria inflația nu va depăși 12% și vârful va fi atins în septembrie, după care va urma o scădere lentă și graduală sub impactul penurilor de forță de muncă și creșterilor salariale reale pozitive. Cu alte cuvinte, scumpirile vor încetini. Acest lucru nu înseamnă că prețurile se vor retrage.

Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, analiștii văd vârful de inflație la 15-20%, acesta urmând să fie atins în ultimele trei luni ale acestui an. Marja arată cât de greu încercate sunt modelele de calcul al indicelui de inflație în vremuri nesigure precum cele din prezent, cu penurii de tot felul, un război care scumpește energia și alimentele și fe­nomene meteo extreme.

O analiză a Institutului Economic Polonez (IEP), un think-tank, vede vârful de inflație la 15,8%, luna în care acesta va fi atins fiind august. Analiștii spun că scum­pirile se vor domoli, dar nu se vor opri timp de trei ani, in­flația depă­șind în această perioadă ținta de 2,5% a băncii centrale, scrie The First News. Anul acesta, inflația medie va fi de 13,2%, în 2023 de 8,6%, iar în 2024 de 4,5%. Aceasta înseamnă pre­țuri mai mari de la un an la altul.

Inflația nu reprezintă același lucru de la o țară a alta. Spre exemplu, infla­ția din China este uimitor de mică în comparație cu ce se întâmplă în restul lumii deoarece acolo indicatorul este calculat după altă formulă. Bunurile și serviciile au altă pondere în coșul de inflație a prețurilor de consum.

În Polonia, economiștii de la IEP spun că nivelul ridicat al inflației se datorează mai ales (în proporție de 66%) creșterii prețurilor ali­mentelor și energiei. Referindu-se la mân­care, analiștii au avertizat că scumpirile vor depăși 10% în 2022 și 2023. Inflația poloneză a fost de aproape 14% în mai, deși guvernul a aplicat două scuturi antiinflație prin care încearcă să protejeze puterea de cumpărare a populației mai ales cu reduceri de taxe pe consum.

Banca centrală poloneză, ca toate ce­lelalte bănci est-europene, acționează și ea contra inflației cu majorări de dobânzi. Un efect al acestui tratament este încetinirea eco­nomiei, iar acest lucru se va vedea în înceti­nirea scumpirilor. În mai, prețurile energiei s-au majorat cu 31%, iar cele ale carburanților cu 35%. Analiștii de la ING vorbesc de posi­bilitatea ca rata de dobândă de politică mo­netară să depășească 10%, dar acesta nu este scenariul lor de bază.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, inflația a trecut în mai de 14%, însemnând că indicatorul se apropie acum de 16%. Unii specialiști văd vârful la 17% (propabil în iulie). Între timp, la conducerea băncii centrale cehe au fost făcute schimbări, nou-veniții, printre care și guvernatorul, fiind adepții dobânzilor mai mici. De aceea,  cehii ar trebui să se pregătească de reduceri de dobânzi după ce inflația începe să dea înapoi. În zona euro și în SUA, inflația a depășit 8% în luna mai. Compoziția indicatorului, este, însă, diferită. În Europa, scumpirile reflectă în cea mai mare parte energia mai scumpă, contribuția bunurilor și serviciilor fiind mai modestă, explică Bloomberg. De aceea, experții de la Bloomberg Economics văd vârful de inflație pentru zona euro aproape de nivelul actual și retragerea indicatorului în 2023. Însă scumpirile vor fi și anul viitor mai mari decât ținta BCE de 2%. Ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire spune că zona euro este „în mijlocul unui vârf de inflație“ care va dura până cel puțin la sfârșitul acestui an. Dar nimic nu este sigur. Multe depind de cât de bine vor reuși europenii să se protejeze de energia folosită ca armă geopolitică de către Moscova. Dar și de cât de mult va mai perturba lanțurile de aprovizionare globale politica Beijingului de toleranță zero față de COVID-19. Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen le-a spus americanilor că anul acesta va fi unul al „prețurilor inacceptabil de ridicate“. Rezerva federală americane, banca centrală a SUA, a început mai devreme decât BCE războiul contra scumpirilor, aplicând luna aceasta o majorare de dobândă deosebit de mare. BCE, cel mai probabil, va începe mult mai modest, luna viitoare.