Cât te costă să-ți promovezi compania pe Google

Pentru Ela Atanasiu și Sebastian Hosu, familia care deține și conduce Cabana Moților, pensiunea înseamnă mai mult decât o afacere, e un nou stil de viață. Au decis în 2009 să fugă de “nebunia orașului” și s-au îndreptat spre Apuseni, unde au pornit o afacere în turism pe seama unei finanțări nerambursabile obținute de la SAPARD și a unui credit de investiții. Cabana are și o pagină de internet, cu o secțiune în limba engleză, iar cei doi au ales să o promoveze online. Ei și-au gestionat singuri campania și au obținut o creștere de 50% a numărului de clickuri.

“Nu există plafon minim: poți începe cu un euro pe zi, dar în funcție de publicul-țintă bugetele cresc.” Un exemplu: un magazin mic din București n-ar avea de ce să se promoveze în afara României, dar publicitatea online îi permite să țintească exact oamenii din aria pe care o acoperă, lucru greu de realizat pe alte canale tradiționale. Steffen Ehrhardt lucrează pentru Google ca specialist în produse display pentru regiunea Europei, Orientului Mijlociu și Africii de Nord. Sub ochii săi, afacerile Google au crescut exponențial în ultimii aproape zece ani, iar povestea românească, deși cu un decalaj important față de statele vestice, va urma aceeași rețetă. “Nu i-aș spune chiar Mecca, dar Google e pentru mine o companie cu foarte mulți oameni deștepți și amuzanți.

” În Germania, doar 15 oameni se ocupau de vânzări la începutul anilor 2000, de 20 de ori mai puțini față de numărul din prezent, iar companiile cu care lucrau atunci angajații erau doar de dimensiuni mici și medii. “Era mult mai greu să vinzi Google decât să vinzi un BMW”, își amintește Ehrhardt, cu trimitere la lipsa de interes pentru serviciile companiei, situație care s-a schimbat între timp. Experiența de la zero a fost un avantaj în cariera sa, dat fiind că omul de vânzări știe cum se educă noii clienți și cât potențial de creștere le poate aduce un astfel de serviciu. “Pentru mulți nu e tocmai evident care ar fi beneficiul reclamei pe internet, de aceea e nevoie de timp să înțelegi ce se întâmplă în piață și ce servicii să oferi.”

Din 2005, și companiile de dimensiuni mari au înțeles că publicitatea online nu e doar un moft, ci produce rezultate palpabile și demne de luat în seamă. Cea mai mare bază a clienților sunt însă firme mici și mijlocii. Măsurarea rezultatelor în timp real, stabilirea clară a publicului-țintă și bugetele mici pe care le necesită sunt, după cum spune specialistul Google, principalele avantaje ale noului tip de advertising: “În online, când cheltuiești un dolar vezi exact câte clickuri se generează, ce clienți noi apar și de unde, ceea e e mai dificil în alte tipuri de publicitate”, spune Ehrhard, care amintește și baza de sute de milioane de utilizatori care accesează zilnic motorul de căutare, una reprezentativă pentru toate tipurile de public.

Dincolo de avantajele pentru companii, și publicul reacționează diferit în fața reclamelor de pe internet. “Poți testa ce merge și ce nu merge și poți să-ți ajustezi mesajul în funcție de preferințele utilizatorilor. În televiziune nu se poate face asta.” Iar mesajele se schimbă mai mereu în funcție de reacțiile apărute în fiecare campanie, însă specialistul atrage atenția că e cu atât mai important ca, dacă o campanie se desfășoară în mai multe medii, mesajul și brandul să fie totuși percepute la fel.

Iar statele est-europene sunt, după cum spune specialistul, nu doar pregătite, ci și active în promovarea online. Piețele sunt însă la niveluri diferite – Polonia, o piață de câteva ori mai mare la capitolul cheltuieli față de statele sud-estice vecine, folosește de mai multă vreme astfel de strategii, iar companiile le includ deja în bugetele de marketing. Internetul s-a dovedit a avea un impact asupra creșterii economice în întreaga lume. În cazul statelor G20 internetul valora 2,3 mld. dolari în 2010, însemnând 4% din produsul intern brut, iar valoarea estimată pentru 2016 este aproape dublă. În Ungaria, de exemplu, activitățile corelare internetului reprezintă 3,6% din PIB, iar în Polonia 2,7%. Toate estimările indică faptul că în câțiva ani sectorul ar putea depăși prin valoarea adăugată generată domenii precum financiar, energie sau sănătate. Deși România ocupă locul al treilea la nivel de regiune după numărul companiilor, gradul de penetrare a siteurilor web se situează la nici 25%.