Cât și cine mai joacă la “păcănele”?

Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piață GfK România la inițiativa Asociației Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piața jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajați circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcționate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locații de joc din țară. Dacă includem și piața neagră, vorbim despre o valoare a pieței de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din țară care funcționează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, președintele Asociației Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piață la 1, 3  miliarde de euro), depășind chiar jocurile online dacă în calcul intră și piața neagră.

Totuși, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărți(poker și black jack) și 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

.

Conform aceluiași studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporție de 92% bărbați și au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanților la joc este de 3, 60% dintre aceștia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriți, 84% au internet în gospodărie și 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

În ceea ce privește percepția asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracție, relaxare, plăcerea jocului și câștig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea și petrecerea timpului liber și mai putin cu riscul și adrenalina, în timp ce ruleta și jocul de cărți sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii țări și a inclus și jucători de pe piața neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

Cele aproximativ 10.000 de locații legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărțite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporție de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc și alte jocuri electronice care nu necesită dealeri și crupieri.

Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferența dintre sumele introduse și cele retrase de jucători, deși la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor  și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câștigului brut din piață este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licențe există o serie de cheltuieli variabile cu spațiul, angajații sau mentenanța.

Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferența însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câștig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care inițial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanță care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primește în schimbul acestei sume niște puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătățit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulți bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câștigul jucătorilor. Situația este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câștigul unui jucător și diferențiat de asumarea unei pierderi și retragerea banilor mai puțini decât avea când a intrat în sala de joc.

Conform statisticilor internaționale, numărul participanților la joc în alte țări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – țară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populație a participat la jocurile de sloturi în 2010.