Cât se fură într-un minut

SPĂRGĂTORII AU ADOPTAT ÎN ULTIMA PERIOADĂ NOI MODURI DE OPERARE, în care ingeniozitatea este completată cu tupeu extrem și forță brută„, spune Gabriel Badea, chairman și CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplasează rapid de la o țintă la alta, dau chiar două sau trei spargeri într-o singură noapte, folosind mașini furate, eventual înmatriculate în alte țări, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenții de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adaugă că sunt căutați în special banii și bunurile de valoare ușor de cărat și de vândut pe piața neagră, cum sunt țigările, băuturile fine, electronicele sau cartelele de telefon.

Spărgătorii nu sunt prea intimidați nici de prezența sistemelor de alarmă, pentru că jafurile durează, de obicei, mai puțin decât timpul necesar pentru apariția echipelor de intervenție. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat și un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lungă spargere de acest fel a durat numai un minut și 28 de secunde.

Or, un asemenea interval de timp – din momentul în care se declanșează alarma până când hoții pleacă – este prea scurt pentru ca forțele de intervenție, fie ele publice sau private, să ajungă la locul faptei. Durează măcar 3-4 minute ca poliția sau agenții unei firme de securitate să ajungă în locul în care s-a declanșat alarma, iar hoții știu acest lucru.

Mai mult, infractorii poartă cagule astfel încât nu pot fi recunoscuți nici de eventuali martori și nici de cei ce urmăresc înregistrările video. „Într-o astfel de acțiune se pot fura bunuri de mii și chiar zeci de mii de euro, iar cei păgubiți trebuie să suporte și cheltuielile cu reparațiile„, afirmă reprezentantul GSS. Pentru că adeseori spărgătorii nu pierd vremea pentru a descuia încuietori, ci pur și simplu distrug ușile sau chiar pereții folosind levierul și barosul. Și chiar dacă poliția reușește să-i prindă pe făptași, „sunt puține șanse ca victimele să-și recupereze banii sau bunurile furate; iar numărul celor care sunt asigurați pentru astfel de riscuri este foarte mic„, punctează Badea, care lucrează de 17 ani în mediul privat iar anterior a fost, povestește el, ofițer în brigada antiteroristă. Reprezentantul GSS va prelua președinția Federației Serviciilor de Securitate.