Cât pierde România în fiecare an din cauza falsurilor din comerț. 20.000 de oameni și-au pierdut joburile din cauza chinezăriilor

România înregistrează pierderi de 143 de milioane de euro pe an din pricina falsurilor vândute pe piață, reunind aici îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii. Peste 20.000 de locuri de muncă sunt pierdute din cauza aceluiași fenomen. iar la nivelul întregii Europe, vânzările de falsuri reprezintă 9,7% din consum, adică 26,3 miliarde de euro.

Chinezii bogați își comandă mâncarea în străinătate iar alimentele vin cu avionul, săptămânal. La prima vedere pare o „fiță“, dar de fapt ei încearcă – pentru că își permit – să își protejeze sănătatea. Pentru că în China aproape orice este contrafăcut, de la alimente la automobile sau medicamente, piața fiind inundată cu astfel de produse; unele dintre ele seamănă atât de bine cu originalul încât e necesară o analiză detaliată. Iar riscurile asociate alimentelor contrafăcute sunt mai mari decât în cazul, să spunem, al unei perechi de încălțări care nu este întocmai ceea ce promite eticheta.

Dar producătorii chinezi își găsesc căi de acces și către piețe de pe alte continente, iar pierderile sunt însemnate. Peste 362.000 de locuri de muncă sunt pierdute din pricina falsurilor vândute pe piața europeană, din care 227.200 de slujbe în retail, aproape 90.000 în fabrici și 45.000 în distribuție. Mai grav de atât, tendința este ca numărul celor angajați în retailul de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii să se reducă și mai mult, conform estimărilor realizate de Office for Harmonization in the Internal Market, care a realizat un studiu referitor la impactul pe care îl au falsurile la nivelul pieței europene.

De exemplu, în 2012, institutul de cercetare al Națiunilor Unite în privința criminalității la nivel interregional a făcut publică o cercetare referitoare la falsurile vândute pe piața de încălțăminte din Italia. Documentul arăta că producătorii chinezi de încălțăminte care lucrau în timpul zilei în sistem lohn pentru companii europene asamblau aceleași produse în timpul nopții. Falsurile erau identice, asemănătoare în cel mai înalt grad cu produsele pe care le imitau, în funcție de prețul cu care urma să fie vândute pe piață.

O investigație a Europolului în colaborare cu poliția spaniolă și Autoritatea pentru Siguranță Alimentară și Economică din Portugalia a arătat că grupurile implicate în producția și distribuția de bunuri contrafăcute sunt extrem de bine organizate, controlate în principal de cetățeni marocani. Încălțăminte, accesorii și o serie de articole de îmbrăcăminte ale unor mărci cunoscute la nivel mondial erau produse în nordul Portugaliei, cărate cu camioanele în Spania, iar banii erau spălați cu precădere prin donații către două moschei din Maroc. Iar apoi intrau din nou în circuit. Așadar, sursa falsurilor vândute pe piețele europene se află deopotrivă pe bătrânul continent, dar și pe meleaguri mai îndepărtate, în China.

Totuși cea mai mare parte a falsurilor vândute la nivel european, circa două treimi, vin din China, arată un raport realizat anul acesta de Europol. Acest raport arată că „internetul este cel mai important canal de distribuție pentru produsele contrafăcute. Consumatorii sunt atrași de magazinele online datorită prețurilor de vânzare, pentru că sunt disponibile 24/7 și livrărilor directe“.

Pierderea vânzărilor legale dar și a slujbelor are un impact mai larg la nivelul întregii economii. „Dacă vânzările unei industrii sunt afectate de piața neagră, atunci această industrie va cumpăra, la rândul său, mai puține bunuri și servicii de la furnizorii săi, ceea ce va duce la pierderi de vânzări și locuri de muncă în domeniile conexe“, arată studiul realizat de Office for Harmonization in the Internal Market.

Pentru protecția pieței europene, sunt necesare măsuri netarifare, pentru a nu fi permisă intrarea pe piață a produselor contrafăcute și a celor care au prețuri de dumping, spune Maria Grapini, europarlamentar. Ea adaugă că a avut, chiar pe acest subiect, o intervenție în Parlamentul European, dar că orizontul de timp în care ar putea fi luate măsuri concrete nu poate fi precizat. „Fenomentul contrafacerii este foarte amplu și prezent în multe alte industrii în afară de cea textilă și de încălțăminte, dar se pot lua măsuri care să limiteze acest fenomen, cu un control riguros la vamă“, afirmă Grapini.

Contrafacerea, spune ea, are trei aspecte: pe de o parte este vorba de falsuri în ce privește mărcile, existând produse cu eticheta unui brand, fără să aibă acest drept, pe de altă parte sunt falsurile în ce privește compoziția unui produs (or un produs care este etichetat ca fiind 100% din lână, dar de fapt, este din vâscoză, este mai ieftin). În plus, mai există falsuri în ce privește țara de destinație a unui produs.