Cât mai durează până când America devine măreața din nou? Americanii se plâng că salariile lor pierd lupta cu inflația, iar unii dintre ei chiar au trecut la măsuri de economisire drastice, renunțând la Uber sau Bolt și făcând compromisuri când merg la supermarket
Două treimi dintre americani spun că salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar datele oficiale le dau dreptate. Rata anuală a inflației a urcat de la 2,4% în februarie la 3,3% în martie 2026, potrivit indicelui prețurilor de consum…
Două treimi dintre americani spun că salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar datele oficiale le dau dreptate. Rata anuală a inflației a urcat de la 2,4% în februarie la 3,3% în martie 2026, potrivit indicelui prețurilor de consum publicat vineri de Biroul de Statistică, depășind din nou estimările și consolidând o tendință îngrijorătoare: prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 16% în ultimii patru ani, fără ca veniturile să recupereze decalajul, scrie CNBC.
Principalul vinovat al saltului din martie este energia. Prețurile la carburanți au avansat cu 21,2% într-o singură lună, reprezentând aproape trei sferturi din creșterea totală a inflației, pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și al scumpirii asociate a petrolului.
Deși rata inflației înregistrase o tendință descrescătoare în lunile anterioare, aceasta rămâne peste ținta de 2% stabilită de Rezerva Federală, nivel care nu a mai fost atins din februarie 2021.
Cifrele pozitive de pe piața muncii nu compensează această eroziune. Câștigurile reale, ajustate cu inflația, au crescut cu doar 1,4% în ultimul an, potrivit aceluiași Birou de Statistică, ceea ce indică o îmbunătățire marginală a puterii de cumpărare pentru majoritatea angajaților.
Un sondaj J.D. Power realizat pe un eșantion de 4.000 de adulți în februarie 2026 arată că 65% dintre consumatori consideră că scumpirile depășesc ritmul creșterii veniturilor lor.
Consecințele practice sunt vizibile în comportamentul de consum. Potrivit unui sondaj SurveyMonkey realizat pe 3.494 de adulți la sfârșitul lunii martie, 56% dintre americani afirmă că viața cotidiană a devenit mai puțin accesibilă față de acum un an.
Economisirea vizează în primul rând masa la restaurant și cumpărăturile la supermarket.
Aproximativ jumătate dintre respondenți amână achizițiile de îmbrăcăminte și produse pentru casă, 42% cheltuiesc mai puțin pe servicii de îngrijire personală, 22% au renunțat sau redus abonamentele la sală, 21% consumă mai puțin alcool, iar 14% utilizează mai rar serviciile de ridesharing.
Datele J.D. Power confirmă tendința: jumătate dintre americani cumpără mai puține produse pentru a se încadra în buget.
Presiunea financiară a împins o parte dintre gospodării spre îndatorare pentru cheltuieli curente. Aproximativ 39% dintre respondenții SurveyMonkey spun că au folosit cardul de credit pentru a plăti alimente sau alte necesități de bază pe care nu și le-ar fi putut permite altfel.
„Chiar și în rândul celor cu venituri mai mari există o percepție tot mai accentuată că prețurile cotidiene au crescut discret, dar constant”, declară Gregory Guenther, planificator financiar certificat din New Jersey.
„Problema nu este că oamenii câștigă mai puțin, ci că banii lor nu mai acoperă cât acopereau înainte.”
Guenther avertizează că sentimentul de stagnare generează stres și determină oamenii să pună sub semnul întrebării atât cheltuielile pe termen scurt, cât și deciziile financiare de perspectivă.
„Un factor major al acestei anxietăți este combinația dintre inflația persistentă, costurile mai mari ale creditului și incertitudinea legată de locurile de muncă și economia în ansamblu, totul pe fondul instabilității extreme la nivel global”, adaugă el.
Indicatorul privind sentimetul consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan a coborât în aprilie la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în cadrul acestui sondaj de lungă durată, mulți respondenți invocând conflictul cu Iranul drept factor agravant al condițiilor economice.
Rezerva Federală se află astfel într-o poziție dificilă: inflația depășește așteptările, iar deteriorarea încrederii consumatorilor limitează marja de manevră pentru o eventuală relaxare a politicii monetare.