Cât de mult se schimbă societatea din cauza comportamentului social al tinerilor și cu ce dezastru demografic se confruntă România

 În România ultimilor 30 de ani, numărul căsătoriilor a scăzut dramatic. Potrivit datelor INS, în 2017 numărul căsătoriilor a fost de 142.613, în comparație cu 192.652 în 1990. Ce impact are acest fenomen asupra aspectelor demografice, economice și sociale ale unei țări?
„Tabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, călătorim mai mult, ieșim mai des în oraș, ne preocupăm mai mult de propria imagine, investim și, da, ajungem să ne căsătorim și să facem copii mai târziu. Pentru că munca nu mai este doar un instrument cu ajutorul căruia câștigăm bani ca să supraviețuim, ci este și o componentă foarte importantă a dezvoltării noastre ca indivizi. Avem nevoie de carieră ca să ne validăm nu doar în ochii celor din jur, ci și în propriii noștri ochi”, explică Bogdan Badea.

Directorul celui mai mare site de joburi din România susține că „toate aceste schimbări s-au văzut și în cifre – de la explozia consumului până la scăderea natalității”. Avem, observă el, la nivel de familie, mai multe case, mai multe mașini, mai multe bunuri, în general, dar mai puțini copii, spre exemplu, decât acum 20 de ani. „Într-o măsură destul de mare, la acest switch a contribuit și social media, care ne permite tuturor să proiectăm (și să vedem la alții) profilul vieții ideale, a omului renascentist varianta 2000Ă, care le are pe toate: jobul perfect, călătorii, experiențe, casa perfectă, curtea perfectă, prietenii perfecți, familia perfectă.

Cu cât le vedem mai des, cu atât cădem pradă acestei iluzii, avem senzația că exprimă realitatea și ne dorim cu orice preț să avem și noi tot ceea ce alții par să fi obținut atât de repede și de ușor.”

Sociologul Alfred Bulai abordează direct problema dureroasă a natalității, ca efect direct al acestui fenomen social. „Pentru firme, pentru capitaliști, e bine. Că au forță de muncă acum. De altfel, o femeie care naște ar avea o perioadă lungă de timp în care nu lucrează sau lucrează mai puțin, pentru că atunci când ai copii nu poți sta nici 8 ore la muncă. Pe de altă parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru că ai natalitate mai mică.”

Dacă la natalitatea redusă adăugăm și migrația ridicată, Bulai observă că, pe termen lung, deficitul forței de muncă se va adânci. „Per ansamblu, din cauza deficitului de forță de muncă nu putem profita de șansele țării și rămânem cu o populație îmbătrânită, inactivă, cu mulți pensionari și asistați social.”

Fenomenul migrației a generat și un alt trend în ceea ce privește evoluția numărului căsătoriilor, unde căsătoriile în mediul urban au scăzut cu circa 20.000, în timp ce în mediul rural acestea au scăzut cu peste 30.000, de la aproximativ 82.000 la 50.000. „Acesta este un efect al migrației, generat de cei care au plecat. Majoritatea care au plecat din țară erau din mediul rural și majoritatea erau tineri la vârsta căsătoriei. Cine să se mai căsătorească?”, spune Bulai.

Însă, într-o notă optimistă, acesta consideră că trendul s-ar putea chiar inversa. „Dacă România începe cu adevărat să funcționeze bine, tendința va fi de scădere a vârstei căsătoriei. Dacă aveți tot ce vă trebuie, nu aveți de ce să mai strângeți bani, să mai amânați.”
Datele de la Statistică ar putea susține această perspectivă în condițiile în care în 2010 numărul căsătoriilor a fost de circa 115.000, iar din anul 2015 a revenit pe un trend ascendent puternic odată cu perspectivele de creștere economice ale României, îndreptându-se spre 125.000.

Fenomenul are impact și asupra pieței muncii, argumentează Felix Toma, country manager la GI Group, companie ce se ocupă cu recrutarea forței de muncă. „Faptul că se căsătoresc mai târziu poate influența un parcurs mai rapid în carieră în primii ani după ce angajații intră în câmpul muncii. Iar faptul că se căsătoresc mai târziu influențează disponibilitatea lor de a se deplasa dintr-un oraș în altul sau dintr-o țară în alta. Pe de altă parte, candidații care sunt căsătoriți și își întemeiază o familie sunt stabili și mai puțin dispuși să se reloce deoarece intervine și nevoia de a reloca întreaga familie”, observă el.

Toma menționează și fenomenul migrației săptămânale, adică candidați care au familia într-un alt oraș sau altă țară și călătoresc doar pe parcursul săptămânii pentru job. Au existat candidați care au refuzat să se reloce dintr-un oraș în altul sau dintr-o țară în alta ca urmare a existenței unei familii. Au fost unii care au apelat la migrația săptămânală – într-o societate globală ca a noastră, să călătorești săptămânal pentru lucru devine ceva normal.”

Tot dintr-o perspectivă legată de piața muncii, Marian Popa, head of DB Global Technology, care s-a lansat în misiunea de a repatria talentele plecate peste hotare, susține că „este întrucâtva logic ca generațiile să-și schimbe comportamentul. Altfel generația anterioară a trăit degeaba”.

Capitalismul ucide căsătoria?​„Muncim mai mult, cheltuim mai mult, călătorim mai mult, ieșim mai des în oraș, ne preocupăm mai mult de propria imagine, și, da, ajungem să ne căsătorim mai târziu. sau deloc.” „Pentru firme, pentru capitaliști e bine. Că au forță de muncă acum.”