Cât de mult afectează veniturile oamenilor noile taxe impuse de guvern și cum reacționează companiile la aceste provocări

Noile măsuri fiscale au produs multă zarvă în spațiul public, dar și în companii. Unele organizații au ales să crească pachetele salariale ale angajaților pentru a compensa pierderile în valori nete. Ponderea companiilor care au revizuit bugetele salariale estimate este mică. Ce înseamnă acest lucru pentru angajați?

Într-o perioadă în care angajatul este la putere, companiile care preferă să plătească mai mult pentru a-și păstra în limite cât mai reduse rulajul de personal găsesc soluții de compensare a scăderii de venituri provocate de măsurile legislative recente. „Am remarcat consistența creșterilor salariale planificate pentru 2024, aliniate cu estimările inițiale din vara și toamna anterioară, fiind minoritare companiile care și-au revizuit bugetele de creșteri salariale inițiale”, declară Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA) în cadrul Korn Ferry Digital.

Ea face referire la cel mai recent studiu, Taxation Changes 2024, realizat de Korn Ferry, la care au participat reprezentanții a 175 de companii, 80% dintre acestea fiind private, 8,6% publice, 7,4% afaceri de familie, 1,1% deținute de stat, iar 1,7% fiind cooperative sau jointe venture-uri.

Peste jumătate dintre companii și-au planificat pentru anul în curs creșteri salariale, iar mai puțin de o treime (31,6%) dintre respondenți afirmă că veniturile salariale nu vor suferi modicifări – nici nu vor crește, nici nu vor scădea. Din plaja variată de decizii – creșteri sau scăderi salariale în diverse procente – 5%, până la 10%, până la 20% sau mai mult – cea mai mare pondere (36,1%) o au organizațiile care și-au propus să crească veniturile cu până la 9%.

Trei sferturi (75,8%) dintre participanții la studiu au declarat că bugetul salarial pentru anul în curs nu a fost influențat în niciun fel de cele mai recente modificări de taxare a veniturilor. Dintre cei care afirmă că au aplicat totuși modificări asupra bugetului de salarii, mai puțin de jumătate (47,4%) declară că modificările au fost în sensul reducerii veniturilor.

„În ceea ce privește tichetele de masă și modificarea taxării acestora, observăm că majoritatea respondenților au optat pentru o creștere a valorii tichetelor de masă atât ca urmare a nevoii de a acoperi impactul taxării cât și independent de acesta”, afirmă Mihaela Burete. Conform studiului, cea mai mare parte a companiilor oferă tichete de masă angajaților, doar 8% dintre respondenții la studiu afirmând că nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. Aproape două treimi (65,9%) dintre reprezentanții companiilor participante declară că vor modifica anul acesta valoarea tichetelor de masă oferite, din cauza modificărilor legislative. Circa 40% dintre companii și-au bugetat ca anul acesta să ofere tichete de masă în valoare de 40 de lei și 22,5% alocă 30 de lei pe zi pentru acest beneficiu acordat angajaților.

Ce impact are însă impozitarea tichetelor de masă asupra salariilor? Mai mult de jumătate (53,6%) dintre reprezentanții companiilor afirmă că nu vor aplica nicio modificare asupra veniturilor nete ale angajaților din pricina impactului taxării tichetelor. O treime dintre participanții la studiu declară că vor crește valoarea tichetelor de masă pentru a compensa reducerea venitului, iar o pondere mai mică (2,9%) preferă să treacă la alte tipuri de beneficii sau compensații în locul tichetelor de masă. Sunt și organizații (5,1%) care preferă să crească pur și simplu salariile pentru a compensa creșterea taxelor.

Cât privește tichetele de vacanță, cea mai mare parte a companiilor (70%) nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. În cazul celor care o fac, 31% oferă acest lucru managerilor seniori și executivilor, 29% celor din middle management și profesioniștilor colaboratori. Pentru a compensa reducerea venitului net pentru acest tip de beneficiu, din pricina taxării, 13,3% dintre respondenți și-au propus să crească valoarea tichetelor de vacanță, iar 11,1% dintre companii vor să ofere un bonus fix pentru a compensa diferența. Ce mai mare parte a angajaților (70,5%) nu vor fi afectați de noile măsuri fiscale, conform respondenților la studiul Korn Ferry.

Cât privește contribuțiile la Pilonul II de pensii, 82,8% dintre companii afirmă că angajații trebuie să suporte integral costurile, impactul fiind resimțit în salariul net. Aproape 11% dintre companii acoperă costurile generate de noile măsuri fiscale cu impact asupra Pilonului II de pensii prin creșterea salariului brut, iar 6,5% dintre organizații preferă să acopere această diferență prin oferirea unui bonus special.

„În plus, din datele colectate, rezultă că 72% dintre respondenți nu au angajați cu salariu minim care să fi fost afectați de creșterea acestuia și că din restul de circa 18%, doar 23,8% nu vor acorda creșteri salariale și altor angajați în plus față de cei impactați de creșterea salariului minim”, adaugă Mihaela Burete. Concret, noile măsuri legislative legate de creșterea salariului minim nu-i afectează deloc pe aproape 72% dintre angajații companiilor participante la studiu. La polul opus, 4,7% dintre organizații susțin că ponderea celor impactați este de peste 60%. În 18,8% dintre companii procentul celor inflențați de modificarea nivelului salarial minim este mai mic de 30%.

Dar creșterea pragului minim de salarizare are impact și asupra altor categorii de angajați, mai arată studiul Korn Ferry. 40,5% dintre respondenți afirmă că în companiile pe care le reprezintă este luată în calcul creșterea veniturilor ca urmare a acestei măsuri. 35,7% erau indeciși la momentul derulării studiului și 23,8% dintre participanți au afirmat că nu vor fi crescute salariile altor categorii de angajați ca urmare a ridicării pragului minim de salarizare.

Cum fac față organizațiile noilor măsuri fiscale aplicate în domeniul profesioniștilor din domeniul IT? 74,2% dintre respondenții la studiu afirmă că nu sunt afectați în niciun fel, întregul impact fiind transferat angajatului. 14% dintre organizații afirmă că și-au planificat creșterea salariului brut pentru a acoperi parțial impactul, iar ponderea organizațiilor care cresc salariul brut pentru a acoperi integral impactul taxării este mai mic (9,7%). „Am constatat că trei sferturi dintre respondenții care au în cadrul organizațiilor angajați cu poziții impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit”, adaugă Mihaela Burete.

Acest lucru pare ciudat, dat fiind că în ultimii ani ne-am obișnuit ca IT-iștii să fie „răsfățații” din piața muncii, pe de o parte din prisma nivelului de salarii – mult peste media pieței – și pe de altă parte din perspectiva apetitului pentru astfel de specialiști. De fapt, vreme de peste 15 ani creșterile salariale ale IT-iștilor au fost decuplate de ritmul în care a crescut salariul mediu. Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluția chenzinelor IT-iștilor. Între 2005 și 2015, salariile angajaților din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creșterea medie a veniturilor pentru specialiștii din domeniu a fost de 32% față de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câștigul salarial în 2015, veniturile specialiștilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând în 2022 la 9.178 de lei. Spre comparație, valoarea salariului mediu net național la finalul lui 2023 a fost de 5.079 de lei (față de 1.800 de lei în 2015). În plus, părea că oricât de mulți IT-iști ies de pe băncile facultăților sau școlilor, tot nu sunt suficienți.

În România, în luna august 2023, figurau 240.800 angajați în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialiști angajați în IT și pe locul 5 în rândul țărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialiști IT (29,9%). Conform unui studiu realizat de bestjobs și Orion Innovation, pentru angajații în IT, salariul și beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenți așteptând o creștere de minimum 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experiență) pornește de la 800 euro net și poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program și mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare și dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajații IT își doresc să primească și al 13-lea salariu, bonusuri de performanță, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acțiuni în companie. Studiul mai arată că 47% dintre respondenți consideră că este mai greu în această perioadă să facă o schimbare profesională. Iată însă că roata s-a învârtit, și multe semnale vin să contureze un nou fenomen – angajații din IT&C au acum un statut similar celor din alte domenii.   

Am constatat că trei sferturi dintre respondenții care au în cadrul organizațiilor angajați cu poziții impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit. – Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA), Korn Ferry Digital