Cât de cenzurați sunt rușii în Rusia lui Putin. Ce pățeau oamenii care protestau împotriva măsurilor abuzive luate de autorități chiar și înainte de începerea războiului

În martie 2019, mii de ruși, după unele estimări peste 10.000, protestau la Moscova contra intenției guvernului lui Putin de a restricționa accesul la internet în ceea ce începea să fie perceput ca o nouă cortină de fier, una digitală. În martie 2022, armata lui Putin invadează Ucraina și cortina de fier cade, ca o ghilotină care retează legăturile rușilor cu Occidentul. Peste 10.000 de oameni sunt arestați pentru proteste antirăzboi la Moscova.

Nici cele mai teribile temeri ale celor care au ieșit în stradă în urmă cu trei ani nu se ridică la nivelul a ceea ce se întâmplă acum în Rusia. O instituție de inchiziție a informațiilor de pe internet, de reprimare a ereziilor online, face exces de zel. Frica s-a instalat în realitatea digitală și fizică din Rusia. La gurile de metrou din Moscova oamenii sunt controlați de telefoane, iar telefoanele sunt și ele controlate.

Rusul care a văzut și altceva în afară de propagandă se teme că mâine-poimâine va fi pedepsit dacă se va plânge că rafturile din magazine sunt cam goale și că totul se scumpește. Este îndreptățit să se întrebe ce va urma. Poate un gulag digital? Poate că cineva se va gândi să reintroducă pedeapsa cu moartea. Și totul a pornit cu niște misterioase “cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităților puterea de a bloca, filtra și încetini website-urile, scrie New York Times. Era vorba de începutul celui mai ambițios program de cenzurare a internetului după “Marele zid de foc” al Chinei.

Sub președintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” și care vede rețeaua globală de date ca pe o amenințare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus web-ul cândva deschis și liber al țării în genunchi. Sau așa speră.

Semne că ceva se va întâmpla au fost. Instituția de reglementare a internetului a pășit pe calea cenzurii cu pași aparent nevinovați: e-maluri birocratice și formulare de completat. Mesajele cereau detalii tehnice – cum ar fi date despre trafic, specificațiile echipamentelor și vitezele de conectare – de la companiile care furnizează servicii de internet și telecomunicații în întreaga țară. Apoi au sosit cutiile negre.

Companiile de telecomunicații nu au avut de ales decât să stea deoparte în timp ce tehnicienii aprobați de guvern conectau dispozitivele la sistemele informatice și la servere. Închis uneori sub cheie, noul echipament este conectat la un centru de comandă din Moscova, dând autorităților puteri noi, uluitoare, de a bloca, filtra și încetini site-urile pe care puterea nu dorea ca publicul rus să le vadă.

Se întâmpla în 2019. Sub președintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” și care vede rețeaua globală de date ca pe o amenințare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus webul cândva deschis și liber al țării în genunchi. Sau așa speră. Dispozitivele au fost montate în sălile de echipamente ale celor mai mari furnizori de servicii de telecomunicații și internet din Rusia, inclusiv Rostelecom, MTS, MegaFon și Vympelcom, după cum a dezvăluit un deputat rus.

Schimbările afectează marea majoritate a celor peste 120 de milioane de utilizatori de internet wireless și fix ai țării, potrivit cercetătorilor și activiștilor. Lumea a văzut pentru prima dată ce pot face noile instrumente ale Kremlinului atunci când Twitter a fost încetinit primăvara anului trecut. Tehnologia de cenzură a Rusiei se interpune între companiile care oferă acces la internet și persoanele care navighează pe web de pe un telefon sau laptop.

Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poștă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecție profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o rețea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze. The Times a arătat cum descărcarea unei imagini dintr-un tweet despre un protest la Moscova durează 4 secunde în condiții normale și 34 de secunde dacă un utilizator din Rusia încearcă să o deschidă.

Cenzura a apărut în timp ce sistemul politic rusesc s-a agățat de cultul personalității lui Putin, iar posturile de televiziune și ziarele se confruntau cu restricții din ce în ce mai stricte. Doar online-ul rămăsese plin de activism, de umor negru și de conținut străin. NYT a scris această analiză în 2021 și întrevedea atunci că cenzurarea pe scară largă a internetului va aduce țara la o formă mai profundă de izolare, asemănătoare epocii Războiului Rece. Odată cu invadarea Ucrainei, Putin a declanșat tocmai acest proces.

Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poștă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecție profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o rețea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze.

„M-am născut în era internetului super-gratuit, iar acum îl văd că se prăbușește”, a spus atunci Ksenia Ermoșina, cercetător din Rusia, care lucrează acum la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța. Ea a publicat o lucrare  despre tehnologia cenzurii.  Despre infrastructura de cenzură au vorbit pentru NYT 17 experți în telecomunicații, activiști, cercetători și cadre universitare cu cunoștințe despre program.

Mulți au refuzat să fie identificați de teamă. Detalii suplimentare, mai ales tehnice, au fost desprinse din documentele oficiale. Rusia folosește tehnologia de cenzură pentru a câștiga mai multă influență asupra companiilor de internet occidentale, pe lângă alte tactici puternice și intimidare legală. În septembrie 2021, după ce guvernul a amenințat că va aresta angajații locali ai Google și Apple, companiile au eliminat aplicațiile susținătorilor lui Navalnîi înainte de alegerile naționale. Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din țară care aplică politicile de cenzură, poate merge mai departe.

A amenințat că va distruge YouTube, Facebook și Instagram dacă aceste companii de internet nu blochează singure un anumit conținut. După ce autoritățile au încetinit Twitter, aceasta a acceptat să elimine zeci de postări considerate ilegale de Moscova.

Eforturile de cenzură ale Rusiei au întâlnit puțină rezistență. În Statele Unite și Europa, cândva campionii internetului liber, liderii au rămas în mare măsură tăcuți, având în fundal neîncrederea tot mai adâncă în Silicon Valley și propriile  încercări de a reglementa cele mai grave abuzuri de pe internet. Autoritățile ruse au indicat tocmai spre aceste eforturi de reglementare a industriei tehnologiei internetului din Vest pentru a-și justifica propria represiune. Abordată de NYT, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că administrația președintelui american Joe Biden a discutat despre libertatea de exprimare în online cu guvernul rus și a cerut, de asemenea, Kremlinului să „oprească campania de presiune pentru cenzurarea criticilor”. Roskomnadzor a emis un comunicat în care a explicat că rețelele de socializare străine au continuat să ignore legile ruse ale internetului, care interzic incitarea și conținut care „divizează statul”, cum ar fi consumul de droguri și organizațiile extremiste.

„Legislația rusă în domeniul mass-media și al informației nu permite cenzura”, precizează comunicatul, unde se mai arată că legea „definește în mod clar tipurile de conținut care sunt dăunătoare și reprezintă o amenințare” pentru cetățeni. Rostelecom, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de internet din Rusia, a dat mai departe către Roskomnadzor întrebările primite de la NYT. MegaFon a refuzat să comenteze. MTS și Vympelcom nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii. China a fost o sursă de inspirație pentru Moscova. Ani de zile politicienii ruși au purtat discuții cu oficiali chinezi pentru a-și realiza propriul Great Firewall, o dată chiar întâlnindu-se cu arhitectul filtrelor chineze care blochează site-urile străine.

În 2019, în timpul Conferinței Mondiale a Internetului din China, Roskomnadzor a semnat un acord cu instituția similară chineză prin care ambele se angajează la a controla mai strict internetul. Însă, spre deosebire de China, care are trei companii de telecomunicații, de stat,  Rusia are mii de furnizori de internet, ceea ce ar face mai dificilă cenzura. Aici intervin cutiile negre, care oferă instituțiilor de control guvernamentale un bisturiu mai degrabă decât un baros pentru filtrarea anumitor site-uri web și servicii fără a întrerupe orice acces. Invazia din Ucraina a simplicat oarecum misiunea pentru că mai mulți furnizori de internet occidental au părăsit piața rusă. În mai 2019, Putin a demarat o nouă etapă, la fel de importantă: a semnat o lege a „internetului suveran” care a forțat furnizorii de internet să instaleze „mijloace tehnice de contracarare a amenințărilor” – echipamente încărcate cu software pentru ca guvernul să urmărească, să filtreze și să redirecționeze traficul de internet fără nicio implicare a companiilor sau înștiințare către acestea. Legea a creat un registru al cablurilor de internet transnaționale care intră în țară și al punctelor cheie de schimb prin care se conectează rețelele de internet din Rusia. Această hartă face mai ușor pentru autorități să închidă părți ale rețelei, au spus experții. De atunci, sute de companii au primit ordine de la Roskomnadzor.

Totul a pornit cu niște misterioase „cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităților puterea de a bloca, filtra și încetini websiteurile.

Autoritatea de reglementare a cerut informații despre sistemele informatice ale companiilor și ce setări trebuie utilizate pentru a permite unui organism guvernamental, Centrul de Monitorizare și Management al Rețelelor Publice de Comunicații, să acceseze de la distanță rețelele acestora, potrivit unor documente analizate cu The Times. Apoi contractorii aprobați de guvern au instalat echipamentul de filtrare, permițând autorităților de reglementare să blocheze, să încetinească sau să redirecționeze traficul, a declarat Mikhail Klimarev, un analist din secorul de profil care a lucrat cu firme de internet rusești precum Rostelecom. „Un sistem de blocare este instalat la fiecare furnizor de internet rus”, a spus el. Tehnologia acoperea de anul trecut 100% din traficul de internet mobil și 73% din traficul în bandă largă, potrivit unui oficial rus.

Anul acesta, aria de acoperire ar fi trebuit să fie mult mai extinsă. Invazia arată de unde această grabă. Tehnologia de filtrare este realizată de companii precum RDP.ru, un furnizor rus de tehnologie de telecomunicații cu legături cu guvernul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Michigan și experților ruși în telecomunicații. Pe pagina sa de internet, RDP se laudă că oferă „filtrare URL de înaltă performanță a site-urilor interzise”. Compania vinde produse în Belarus și Kazahstan, țări în care grupurile pentru apărarea drepturilor omului au documentat cenzura internetului. Coincidență sau nu, în ambele state în ultimele luni au avut loc proteste antiguvernamentale de amploare. Și în ambele state Putin și-a trimis armata. Acum, Facebook și Instagram sunt considerate organizații extremiste în Rusia. Experții cred că măsura are ca scop gonirea utilizatorilor ruși către platforme unde Kremlinul are control direct. Rusia a tras cortina de fier digital peste popor, pe care-l deconectează de la internetul global. Iar la gurile de metrou din Moscova poliția le controlează telefoanele oamenilor. Oamenii „ultimului dictator din Europa”, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, făceau așa când în 2020 și 2021 protestele populare masive cereau îndepărtarea acestuia de la putere. Între timp, televiziunile ruse descriu cum apărătorii scăpați de sub control ai orașului urcainean Mariupol (asediat de armata rusă) ucid civilii și-i aruncă afară pe geam.