Cât de bine protejat este sistemul bancar românesc de turbulențe precum cele din sistemele bancare din Elveția și SUA, care ar putea continua?

Sistemul bancar românesc este bine capitalizat, are indicatori buni, rata creditelor neperfor­mante (NPL – non-performing loans) este sub 2,7% și gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane este de circa 67%, mult peste media europeană, băncile de pe piața locală fiind protejate în fața turbulențelor din piața bancară internațională, după cum reiese din declarațiile lui Adrian Cosmescu.

♦ „Este de menționat rapiditatea cu care autoritățile elvețiene, pe baza reglementărilor, au acționat în cazul Credit Suisse. Pe 15 martie au fost primele semne că banca intra în incapacitate de a-și onora obligațiile, iar  pe 20 martie problema era rezolvată“.

Sistemul bancar românesc este bine capitalizat, are indicatori buni, rata creditelor neperfor­mante (NPL – non-performing loans) este sub 2,7% și gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane este de circa 67%, mult peste media europeană, băncile de pe piața locală fiind protejate în fața turbulențelor din piața bancară internațională, după cum reiese din declarațiile lui Adrian Cosmescu, directorul Direcției Supraveghere din BNR, care a preluat această funcție din toamna anului 2020, după peste 20 de ani de experiență.

În contextul turbulențelelor bancare externe din urmă cu mai bine de o lună din SUA și Elveția, întrebat dacă sectorul bancar românesc este protejat contra acestor turbulențe internaționale, care cel mai probabil vor continua, Cosmescu a răspuns afirmativ: „Da, cred că este protejat“.

Șeful Supravegherii din BNR a dat asigurări că băncile românești nu au o problemă din punctul de vedere al expunerii față de Credit Suisse și față de întregul sistem bancar elvețian, nivelul expunerii fiind de doar 40-50 mil. lei, adică de 8-10 mil. euro.

„Expunerea sistemului bancar românesc față de această bancă (Credit Suisse – n.red.) și față de întregul sistem bancar elvețian este undeva între  40 și 50 de milioane de lei, adică între 8-10 mi­lioane de euro – expunere datorată necesității de cumpărare de numerar pentru onorarea plăților în numerar în România, în speță franc elvețian sau chiar și alte valute, este vorba despre conturi loro sau nostro. Din punctul de vedere al expunerii pe sistemul bancar elvețian băncile românești nu au o problemă, în condițiile în care sistemul bancar românesc este bine capitalizat, gradul de acoperire a neperformanței este undeva la 67%, cu mult peste sistemul bancar european, gradul de neperformanță de până în 2,70%. Sunt niște indicatori foarte buni pentru sistemul bancar“.

Referindu-se la problemele din sistemul bancar elvețian, Cosmescu a susținut că banca elvețiană Credit Suisse nu a inspirat încredere investitorilor de-a lungul istoriei ei și a ținut să reamintească și unele aspecte din trecutul acestei bănci.

„Este o bancă înființată pe la 1850, Alfred Escher este numele fondatorului, care a avut probleme întotdeauna de-a lungul istoriei, a avut probleme mari de tot legate de finanțări în zone dubioase cum ar fi Libia, Sudan sau Mozambic. În presa din anii ‘80 a fost o discuție extraordinară legată de o intenție a unor scafandri de a descoperi aurul nazist care fusese luat din această bancă înainte de terminarea războiului și ascuns undeva într-o zonă din Austria. Nu este o bancă care a inspirat încredere investitorilor de-a lungul istoriei ei, fapt pentru care în 15 martie 2023 când au început turbuențele pe piețele internaționale, le-a resimțit din plin prin scăderea drastică a prețurilor acțiunilor“.

Cosmescu a amintit și de o amendă aplicată în 2009 în cazul Credit Suisse de către OFAC (Office of Foreign Assets Control – n.red.) din cadrul Depar­tamentului Trezoreriei SUA, amendă de circa jumătate de milliard de dolari, urmată apoi de o altă amendă și în prezent de o altă investigație care precis se va lăsa cu noi amenzi.

Revenind la situația din 2023, șeful Supravegherii din BNR a adus în discuție și rapiditatea cu care autoritățile elvețiene au acționat, pe baza reglementărilor, în cazul problemelor Credit Suisse.

„Pe 15 martie au fost primele semne că banca intră în incapacitate de a-și onora obligațiile, iar  pe 20 martie problema era rezolvată“, a menționat Cosmescu.

Falimentele creditorilor americani Silicon Valley Bank (CVB) și Signature Bank, urmate de salvarea Credit Suisse prin preluarea de către UBS, și turbulențele care au urmat pe piețele mondiale au reaprins riscul contagiunii.

Pe 15 martie, când Credit Suisse a primit o linie de credit de urgență de la Banca Națională a Elveției, lucrurile păreau că nu se duc în direcția bună pentru banca veche de 167 de ani. Au urmat negocieri non-stop în acel weekend. Iar rezultatul a fost un acord de salvare considerat de mulți ca fiind controversat, dar care a reușit să salveze sistemul bancar elvețian și poate și pe cel internațional. Banca rivală, UBS, a acceptat să cumpere Credit Suisse, într-o preluare istorică, intermediată de guvern, menită să controleze criza de încredere care începuse să se răspândească pe piețele financiare globale. Acordul de salvare a Credit Suiss, de 3,25 miliarde de dolari, a fost susținut de autoritățile elvețiene.

Președintele Swiss National Bank, Thomas Jordan, a susținut că vânzarea către UBS a fost singura opțiune pentru Credit Suisse, spunând că preluarea băncii de către guvern și ulterioara stabilizare a acesteia risca să cauzeze o criză sistemică.

Recent, o serie de parlamentarii elvețieni și-au exprimat nemulțumirea față de preluarea Credit Suisse, criticând utilizarea de către guvern a măsurilor de urgență și dând vina pe conducerea băncii, scrie Bloomberg. Preluarea Credit Suisse de către UBS, descrisă de președintele Elveției Alain Berset drept cea mai bună opțiune de restabilire a încrederii în piețe, a creat un gigant bancar ale cărui active sunt de peste două ori mai mari decât economia elvețiană. Parlamentul, la fel ca și acționarii, nu a avut un cuvânt de spus cu privire la acord.