Cât costă în România să joci golf, sportul pe care chiar președintele Klaus Iohannis ne recomandă tuturor să îl practicăm mai des

Cu o infrastructură slab dezvoltată în plan local, care atrage după sine și un interes încă scăzut, golful are însă marele avantaj al faptului că este un sport pentru toate vârstele. Este însă potrivit și pentru toate bugetele? Chiar președintele României, Klaus Iohannis, crede că da.

Cu siguranță, în trecut, golful a fost exclusivist, lumea avea alte ocupații, mai toate în jurul asigurării existenței, deci nu îți permiteai să mergi la golf. Acele timpuri au apus însă. Astăzi, golful chiar este pentru toată lumea”, susține Dan-Sebastian Grecu, membru al Federației Române de Golf, cofondator al Asociației Club Sportiv Eagles Golf și director de dezvoltare Golf & Country Club Bucharest. Potrivit lui, în plan local există astăzi aproximativ 1.500 de jucători amatori astăzi înregistrați în evidențele Federației Române de Golf. Dintre aceștia, maximum 10% sunt doamne și undeva la 100 de jucători sunt juniori. În ceea ce privește profilul acestora, el spune că un aspect de remarcat este că și în România avem jucători de toate vârstele, golful neavând o limită de vârstă pentru a fi practicat, deși „un minim de patru, cinci ani ar fi recomandabil”.

Trebuie avut totuși grijă ca anumite mișcări pe care le execuți la golf să nu dăuneze în cazul în care există deja afecțiuni, de exemplu probleme la nivelul coloanei vertebrale, adaugă Grecu. „Cunosc personal jucători români care au peste 80 de ani. Totuși, la noi se remarcă interesul persoanelor de vârstă medie, de la 30 până în 50 de ani. Jucătorul de golf român are un statut socio-profesional stabil, ocupă o poziție de mid sau upper management sau este antreprenor.” Nici pentru perioada anului în care acest sport poate fi jucat nu există restricții. „Bineînțeles că golful pe vreme însorită este mai plăcut. Noi spunem însă că nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite.”

Cât despre prețuri, Sebastian Grecu spune că un curs de golf, incluzând examenul de golf-handicap, costă 2.000 de lei, un echipament la mâna doua ar trebui să se încadreze în alți 2.000 de lei, iar o taxă de membru anuală la unul dintre puținele cluburi de golf de la noi din țară nu trece de 5.000 de lei. „Restul costurilor depind de fiecare jucător în parte, se aplică zicala «sky is the limit».” Despre declarația recentă a lui Klaus Iohannis, legată de faptul că golful nu e un deloc un sport exclusivist, Grecu spune că președintele nu a greșit prin afirmația pe care a făcut-o. În același timp, adaugă el, „m-aș bucura să-l vedem pe domnul Ionahnnis mai des pe terenurile de golf din România.”

Legat de acest moment, „care a declanșat un val de aparentă indignare, memeuri și glume mai puțin inspirate la adresa golfului”, antreprenorul e de părere că pentru comunitatea crescândă a jucătorilor de golf a fost un moment benefic, această efervescență având un efect pozitiv în termenii popularizării. „Partea tristă este că în loc să facem marketing inteligent și pozitiv, ne vedem puși în situația de a merge pe un trend negativ pentru a obține un efect pozitiv, adică mai mult interes pentru sport, pentru mișcare și pentru o viață sănătoasă.”

Potrivit lui, românii joacă golf în toată lumea, mulți alegând să joace în Bulgaria, la Marea Neagră sau în țările învecinate. „În România există comunități importante de golferi în județul Alba și Cluj și, bineînțeles în București. Jucători sunt însă în mai toate orașele mari din țară.”

Terenuri de golf, spune Grecu, avem în București, la Clubul Diplomatic, în județul Prahova, în Breaza și la Potigrafu, în județul Alba la Pianu de Jos și în Teleac, în județul Cluj în Baciu, în Sânpaul și în municipiul Cluj-Napoca – o mini academie de golf cu teren de pitch & putt și simulator indoor. „Simulatoare de golf la interior sunt și în București, trei la număr. La Oradea și la Arad sunt boxuri în care se pot lovi mingi de antrenament. În Cisnădioara, lângă Sibiu, există un teren de adventure golf. Aceste terenuri sunt foarte distractive, sunt comparabile cu minigolful, doar că în parametrii tehnici sunt mai apropiate de golf”, notează antreprenorul.

În Europa, spune Grecu, golful este foarte răspândit în Regatul Unit, în țările nordice și în Benelux. „Cehia este o țară care merită o mențiune specială, deoarece ei au reușit să construiască peste o sută de terenuri de golf în ultimii 30 de ani. Din păcate, noi suntem codași și la acest clasament.” În regiunea central și est europeană, România poate lua exemplul vecinilor bulgari sau maghiari în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, susține el. „Ce lipsește acestor două țări, precum și nouă, sunt programele de dezvoltare la nivelul junioratului.

Noi urmărim implementarea unor astfel de programe care să depindă în mai mică măsură de infrastructura existentă și să urmărească mai mult popularizarea golfului în rândul copiilor. Fondurile europene pot însemna o șansă în dezvoltarea de baze sportive multifuncționale care să aibă și o componentă de golf – în concluzie, sunt multe de făcut.” O problemă majoră care împiedică acest sport să crească în popularitate, spune Sebastian Grecu, este lipsa infrastructurii, adică a terenurilor de golf – fie ele mici sau mari. „Există inițiative locale menite să popularizeze golful.

De exemplu, noi, la Eagles Golf, am mers în parcurile din Sibiu unde ne-am jucat cu cei mici de-a golful. Am făcut asta cu un echipament special conceput pentru copii, am avut sprijinul autorităților publice și cred că am putea replica acest tip de eveniment oriunde în țară.” Un alt factor care îngreunează dezvoltarea golfului local este lipsa sau gradul mic de cunoștințe pe care publicul le deține cu privire la beneficiile practicării golfului, de aici reieșind și lipsa de curiozitate. „Nu în ultimul rând, lipsa de programe regionale sau naționale de promovare a sportului, în general, și a golfului în particular, se alătură factorilor care fac greoaie creșterea popularității golfului în România.”

Vorbind de costurile amenajării unui nou teren, Sebastian Grecu susține că în domeniul dezvoltării facilităților de golf există o regulă nescrisă, un traseu de golf (o gaură) costând, în medie, 100.000 de euro. Valoare investiției, notează el, va depinde însă, în final, de o multitudine de factori. „Eu am participat la proiectarea mai multor terenuri de golf în România. Ca să vă faceți o idee, am un exemplu interesant – terenul de golf proiectat în Poiana Brașov în cadrul complexului Silver Mountain, și terenul de golf din cadrul proiectului rezidențial de la Zurbaua, al Golf & Country Club Bucharest. Amândouă au 18 cupe dar din cauza amplasamentului, a diferențelor de nivel sau a altor factori, rezultă importante diferențe de cost.” În opinia sa, în România nu se investește în acest tip de proiecte deoarece nu există certitudinea recuperării investiției. „Din cauza lipsei de proiecte similare este practic imposibil pentru finanțatori să evalueze nivelurile de cost și profitabilitatea acestor proiecte. Mai cred că românii ar investi în golf dacă ar fi informați care sunt beneficiile practicării golfului la scară largă. Astfel ar apărea și acele repere pentru un benchmarking în piață, ar crește piața și în final s-ar genera interes pentru finanțatori.”

În ceea ce îl privește, Sebastian Grecu se descrie drept „inițiator de proiecte de dezvoltare în domeniul golfului și antreprenor pasionat de fenomenul sportiv și social pe care îl reprezintă golful”. El și-a descoperit pasiunea pentru acest sport în timpul faculății, în Germania, unde a studiat doi ani. „În oferta de activități sportive organizate de universitate exista posibilitatea de a face un curs introductiv de golf – mi s-a părut ceva deosebit. Mai târziu, întors în România, mergeam des la clubul de golf Paul Tomiță (primul jucător profesionist de golf din România), dar și la terenurile care existau la acea vreme, Clubul Diplomatic în București, Lac de Verde în Breaza, Selas Golf Club la Potigrafu sau Tite Golf Club la Recaș, mai târziu la Kings Land în județul Bihor sau la terenurile din Cluj-Napoca. Totul a început din curiozitate, pasiunea s-a dezvoltat pe parcurs atunci când am început să înțeleg golful mai în detaliu.” Antreprenorul este convins că în următorii ani numărul românilor care vor practica golful va crește. „Se va păstra trendul actual cu privire la împărțirea geografică a jucătorilor și, cu siguranță, numărul jucătorilor din Capitală va continua să evolueze, deoarece în jurul Bucureștiului vor apărea cel puțin două terenuri de golf în viitorul apropiat. Sunt încrezător că tot mai mulți părinți își vor îndruma copiii către golf, deci și numărul juniorilor va crește.” În opinia sa, în zece ani România ar putea atinge o cifră modestă de aproximativ 7.000-8.000 de jucători amatori activi, chiar până la 10.000, dacă vom avea și creștere din punct de vedere al infrastructurii. „Aș dori să subliniez din nou, în final, efectele benefice asupra sănătății pe care le are practicarea golfului, faptul că nu este deloc un sport scump și că are un efect educativ nebănuit atât asupra adulților, precum și, mult mai important, asupra copiilor. Joc bun!”, încheie el.