CARTE

Curajoasa din Arizona
Ca un facut, scriitoarea de origine turca Elif Shafak (actualmente stabilita in Arizona) a vazut lumina zilei la Strasbourg, in Franta, acolo unde, dintotdeauna, se afla sediul Curtii Europene a Drepturilor Omului. Indragostita de Turcia, dar nu mai putin preocupata de destinul modern al acesteia, romanciera nu pierde niciun prilej de a milita pentru egalitatea de sanse a femeilor “cu sau fara voal”. Ea acuza masacrele la care au fost supusi armenii, aidoma marelui sau concurent in materie de literatura, Orhan Pamuk. Tinta a unui proces in care a fost pusa la zid “pentru ofensa adusa identitatii turce”, Elif a fost achitata in septembrie anul trecut. Romanul de fata abordeaza problema genocidului armean, apeland la o tesatura de istorii paralele care au in vizor destinele a doua familii: una turca, Kazanci, cealalta armeano-americana, Tchakhmakhchian. In sanul acesteia din urma, Rose isi paraseste sotul si se casatoreste cu un turc. Fiica ei, Armanoush, ajunge la Istanbul, unde o cunoaste pe Asya, bastarda, cea mai tanara fiica a familiei Kazanci.

Bastarda Istanbulului, Editura Polirom, Iasi, 2007

Cine a ridicat Taj Mahalul?
In anul 1605, Augustin Hiriart, un tanar artizan din Bordeaux, specialist in orfevrerie, este rapit de catre niste soldati si dus cu de-a sila pana la Paris. Aici, regele Henric al IV-lea ii incredinteaza fabricarea unei bijuterii somptuoase, dedicata regelui Angliei, si il trimite la Londra. Din pacate, misiunea esueaza, iar Augustin se vede silit, de teama sa nu-si piarda viata, sa se imbarce pe un vas catre Indii. Ajuns aici, nimereste la curtea imparatului Jahangir, unde izbuteste sa se afirme, gratie numeroaselor lui talente si idei indraznete. Pornind de la desenele lui Leonardo da Vinci, construieste niste masini de razboi, dar si un tron fabulos. Intrat definitiv in randul favoritilor imparatului, Augustin va avea, se pare, un rol semnificativ in edificarea Taj Mahalului, uluitorul monument pe care suveranul avea sa-l comande pentru cinstirea sotiei sale, la moartea acesteia. Este interesant de notat ca autorul romanului, Christian Petit, a imaginat aceasta poveste de dragoste si de spumoase aventuri, cu prilejul celei de-a 350 aniversari a faimosului edificiu indian, recent votat ca una dintre cele 7 minuni ale lumii.

Christian Petit, Taj Mahal, O iubire nemuritoare, Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2007

In doua tabere
Absolvent al facultatilor de istorie si de economie ale Universitatii Yale, Alex Berenson a devenit, in 1999, ziarist la The New York Times, ca specialist in domeniul financiar. In 2007, oarecum neasteptat, primeste Premiul Edgar pentru cel mai bun debut in literatura de fictiune, cu volumul tradus acum la Humanitas si pe care critica l-a asemanat, ca maniera de tratare a temei si talent al suspansului, cu cartile lui John le Carre. Subiectul, absolut ingenios, este constituit de dramatica aventura a lui John Wells, primul agent CIA infiltrat vreodata in Al-Qaeda: ramas ani de zile in pustiurile Afganistanului si Pakistanului, subordonat al lui Al-Zawahiri, mana dreapta a lui Bin Laden, el se converteste la mahomedanism, ajunge musulman practicant si incepe sa se indoiasca serios de justetea politicii externe americane. In plina era a atentatelor impotriva SUA, Wells este trimis acasa in misiune. Aici insa, Agentia ii pune vechea credinta sub semnul intrebarii, iar “prietenii” sai musulmani il banuiesc de joc dublu. Singur impotriva tuturor va trebui sa dejoace cel mai devastator atentat pus vreodata la cale.

Alex Berenson, Agentul credincios, Editura Humanitas, Bucuresti 2007