CARTE

Un pariu literar

Editura Tritonic a lansat colectia LIT, in care au aparut pana in prezent patru titluri. Scopul este tiparirea simultana, in tandem, a doi autori, unul roman si celalalt strain. “Alfabetul pietrelor”, romanul sud-africanei Rose-Innes, construieste o poveste in jurul amintirilor lui Jean, unul dintre cei doi copii salbatici gasiti intr-o pestera de arheologul Bernard Faro. “Chipul din cenusa”, romanul unui student bucurestean – Victor Dragomir, imagineaza istoria lui Thomas Potter, un prozator de mana a doua din Carolina de Nord, a carui viata devine o cursa nebuneasca, prin care incearca sa-si rascumpere o veche greseala. Incercand sa justifice aceste dublete editoriale, Bogdan Hrib afirma, pe site-ul Tritonic: “Eu cred ca editorul trebuie sa mearga pe doua directii: sa traduca scriitori care merita cunoscuti de cititorul roman si sa sprijine scriitorii romani. Daca nu investim in debutanti, riscam – noi, ca literatura – sa murim peste 20-30 de ani, odata cu disparitia lui Cartarescu si a celorlalti ca el”.

Alfabetul pietrelor, Chipul din cenusa, Colectia LIT, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007

Inapoi la clasici!
Pe de alta parte, editorii care publica (si) “celebritati de aiurea” sunt absolut necesari, pentru ca o biblioteca demna de acest nume are nevoie de pietre temelie. Dupa Cervantes, Proust, Dostoievski, Maupassant, colectia Clasic a editurii Leda isi continua calatoria printre monumentele literaturii universale, cu “Quo vadis” al lui Sienkiewicz, roman pentru care polonezul a primit premiul Nobel in 1905. Publicat initial in foileton, in “Gazeta Polska”, romanul descrie persecutiile indurate de crestini sub domnia imparatului Nero, iar firul principal al actiunii este constituit de povestea de dragoste dintre patricianul Marcus Vinicius si tanara crestina Ligia. Scris intr-o epoca marcata de influenta romanelor istorice si a lui Walter Scott, dar si de curiozitatea fata de civilizatia antica, romanul este rodul mai multor calatorii ale autorului, care a batut lumea din America pana in Egipt. Se spune ca ideea romanului (scris de altfel in Franta, la Saint-Maur) s-a coagulat la Roma, cand Sienkiewicz a fost frapat de imaginea capelei “Quo Vadis?”, aflata in biserica Santa Maria delle Piante.

Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, Editura Leda, Bucuresti, 2007

Filosofie si dictatura
Cartea australianului Kimberley Cornish avanseaza o ipoteza exploziva. Potrivit autorului, care a realizat in acest volum un veritabil model de “detectivistica istorica”, filosoful Ludwig Wittgenstein ar fi eroul unei duble “ispravi”: pe de-o parte s-a aflat la orginea antisemitismului lui Hitler, pe care l-a cunoscut foarte bine (intr-adevar, cei doi au fost colegi de studii intre 1904-1905, la Realschule din Linz), si, pe de alta, “a castigat” cel de-al Doilea Razboi Mondial, devenind agentul de recrutare al spionilor KGB la Cambridge. In afara de aceasta surprinzatoare parte istorica, exista si o sectiune “filosofica” a cartii, care isi propune sa demonstreze ca gandirea lui Hitler si cea a lui Wittgenstein au radacini comune, si ca aceea a dictatorului german nu reprezinta decat o grava pervertire a gandirii celui de-al doilea. Concluzia socanta a lui Cornish este ca “fara Wittgenstein, n-am fi avut un Hitler”.

Evreul din Linz, Kimberley Cornish, Editura Nemira, Bucuresti, 2007