Cariera DIY

“Fac parte din echipa de retail development (dezvoltare – n.red.), iar în prezent sunt responsabil de dezvoltarea, planificarea și implementarea unui sistem de eficientizare a celor șapte magazine IKEA din zona Asia de
Sud-Est, mai exact trei piețe – Singapore, Malaysia și Thailanda”, spune executivul român. Proiectul e menit să adapteze nevoile companiei la era digitală de business.

O zi obișnuită de lucru pentru Tony Vatuiu constă în ședințe, multe prezentări și călătorii frecvente în cele trei țări. 
Gigantul suedez IKEA operează pe doar trei piețe din Asia de Sud-Est, unde deține șapte magazine și un al optulea în curs de deschidere, alături de două centre comerciale. În total, grupul are în Singapore, Malaysia și Thailanda circa 4.000 de salariați. „Conduc o echipă largă de oameni, foarte dinamici și energici, care la rândul lor sunt conectați cu alți oameni din toate segmentele «value chain»-ului nostru, pe plan strategic dar și operațional.”

Prin comparație, suedezii au în România un singur magazin, cu vânzări anuale de circa 90-100 de milioane de euro și câteva sute de salariați. Retailerul are planuri de expansiune pe piața locală, al doilea magazin din Capitală urmând a fi deschis în această toamnă. România este o piață cu o populație de circa 20 de milioane de oameni, pe când cele trei țări din Asia de Sud-Est, unde grupul este prezent, au peste 100 de milioane de locuitori. Puterea de cumpărare este și ea diferită, însă nu doar între piața locală și celelalte trei, ci și în interiorul regiunii. Mai exact, Singapore este una dintre cele mai dezvoltate economii din Asia și chiar din lume. Thailanda se află însă undeva la jumătatea clasamentului, în urma României, cu un PIB per capita de sub 20.000 de dolari, potrivit FMI. Singapore are un un PIB per capita de peste 90.000 de dolari, conform aceleiași surse, ceea ce plasează micuțul stat asiatic pe locul trei mondial după Qatar și Luxemburg. România se află aproape de poziția 60 cu nici 24.000 de dolari.

De ce a ales Tony Vatuiu să lase piața mamă pentru alte țări? El a plecat din România acum aproape 15 ani și, de altfel, nu a lucrat decât în străinătate.

Este născut în Drobeta-Turnu Severin și a studiat la Universitatea de Vest din Timișoara, iar apoi la Universitatea din Copenhaga. Și-a început cariera în departamentul de logistică al IKEA, pentru ca apoi să descopere vânzările și ulterior zona de expansiune.
Executivul român a preluat poziția actuală în urmă cu mai puțin de un an, după ce anterior a lucrat pentru IKEA în Japonia aproape cinci ani.

De altfel, cariera sa a fost construită exclusiv în cadrul retailerului de mobilier pentru care lucrează de circa 14 ani.
„În 2004 am plecat din România cu o bursă în Copenhaga, Danemarca. Timp de un an cât am fost student acolo, am lucrat part-time (doar în weekenduri) pentru IKEA.” Apoi, în 2005, a avut șansa, după cum spune chiar el, să i se ofere poziția de
trainee-leader aspirant în logistică într-unul din magazinele IKEA din Copenhaga. 
„Am învățat foarte mult în perioada petrecută în IKEA Danemarca, unde am deținut mai multe poziții în departamentul de logistică. În același timp, am avut șansa să lucrez cu oameni și echipe cu care am avut rezultate remarcabile.”
În 2012 a venit oportunitatea din Japonia, o țara la care a visat de mic. Împreună cu soția au decis să se mute, „chiar dacă viață noastră în Copenhaga era deja așezată din punct de vedere profesional și personal.”
Au petrecut aproape cinci ani „minunați” în țara Soarelui Răsare, învățând business din mers într-un mediu foarte dinamic și total diferit de Europa. „Era Japonia a fost perioda în care pot spune că leadershipul meu s-a conturat foarte mult datorită provocărilor de natură culturală.”
Necesitatea de a se adapta la un sistem nou de lucru și total diferit cultural de ceea ce experimentase el până atunci ca și lider a fost una dintre cele mai mari provocări din carieră.
În cei aproape cinci ani petrecuți în Japonia, Tony Vatuiu a deținut mai multe poziții, iar ultima a fost aceea de commercial planning manager. Aceasta a constat în responsabilitatea de a deschide și planifica din punct de vedere comercial magazinul IKEA Nagakute, deschis în Nagoya în 2017.
„La sfârșitul lui 2017 am acceptat provocarea venită dinspre IKEA SEA (South East Asia) și ne-am mutat în Singapore, țara de care suntem foarte apropiați sufletește datorită faptului că fiul nostru s-a născut aici.”
La momentul actual nu are un plan concret de a se întoarce în România, din care a plecat în 2004, dar gândul nu este abandonat în totalitate. Decizia depinde mult de ce ar vrea să facă în viitor, însă instabilitatea politică din România îi stopează deocamdată orice gând de întoarcere, spune el.
Dacă ar face-o totuși, nu știe dacă i-ar plăcea să încerce calea antreprenoriatului. „Mi se pare că mediul de afaceri din România nu este foarte stabil deocamdată, iar asta cred că este o provocare pentru oricine vrea să revină, mai ales ca antreprenor.”
Ultima dată a fost acasă – la Drobeta Turnu Severin – în această vară. A venit să își viziteze părinții, dar a și călătorit puțin prin țară.
„Comparativ cu 2016 (ultima sa vizită – n.red.), nu cred că s-au schimbat foarte multe. Am observat în schimb că sunt tot mai puțini oameni pe străzile orașelor noastre.”

De ce anume vă e cel mai dor din România? Dar la polul opus, cel mai puțin dor?

Din păcate, ușor-ușor, timpul m-a deconectat de foștii prieteni, colegi de liceu sau facultate. Îmi este dor de părinți în special și de Crăciunul românesc. După ce am experimentat Crăciunul în aproape toate părțile lumii, cred că cel mai frumos Crăciun este cel din România, cu miros de brad și cozonac, cu cântecele colindătorilor și alături de cei dragi. 
Nu îmi este dor de agresivitatea exagerată și de negativismul care plutește în aer câteodată la noi în țara. Nu am reușit să aflu până acum dacă asta ne definește pe noi sau sunt trăsături dezvoltate ulterior de societatea noastră, în contextul transformărilor la care a fost supusă în ultimii ani.
Avem o țară frumoasă, cu oameni minunați, iar eu sunt mândru că sunt român. Revin de fiecare dată cu plăcere în România, fără prea mari așteptări, dar sunt optimist că lucrurile se vor îmbunătăți.

Spuneți-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătățite în România.

Primul lucru ar fi îmbunătățirea actualei clase politice din România. Țara are nevoie de lideri vizionari care să inspire toată societatea românească prin sistemul lor de valori, prin atitudine și cunoștinte. Astfel, fiecare individ în parte ar trebui să fie motivat să contribuie la ceva măreț, românesc. 
„Leadership by example” ar trebui să se aplice și la noi, iar ecuația este foarte simplă: ca politician nu poți să ții lecții de etică și morală societății pe care o conduci fără că tu să fii primul și cel mai bun exemplu.
Apoi, cred că învățământul liceal și universitar ar trebui să fie în topul priorităților de dezvoltare ale societății noastre. Trăim într-o lume din ce în ce mai dinamică, de aceea învățământul trebuie reformat și pregătit pentru viitoarele provocări care vor apărea în 5-10-15 ani. Trebuie integrat apoi și aliniat la planurile de dezvoltare pe termen mediu și lung ale societății românești. 
Pe termen scurt ar trebui îmbunătățite spitalele. Acestea sunt necesități de bază în orice societate.
Lista ar putea continua, dar din punctul meu de vedere, învățământul, infrastructura rutieră și sănătatea ar trebui să rămână în topul priorităților pentru toți politicienii, indiferent de culoarea politică de la guvernare. Pentru a oferi o dezvoltare continuă și stabilă societății românești.

Cum e traficul în România față de Singapore? Dar cafeaua și scena culinară?

Nefiind în România zilnic, nu știu cum este traficul în ultima vreme. Din ce am experimentat eu cât am călătorit prin România, nu a fost extraordinar, mai ales în orașele mari.
Este trafic și aici, în Singapore, dar condiția impecabilă a străzilor și numărul autostrăzilor îl face mult mai acceptabil decât la noi.
Mâncarea e foarte gustoasă și variată în Singapore, având influențe din China, Malayasia și India. Opțiunile culinare sunt atât de diverse aici, încât aproape tot timpul ai posibilitatea să experimentezi ceva nou. În același timp, trebuie să recunosc că dorul de sarmalele românești și palinca noastră nu se va stinge niciodată.