Care sunt șansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 și creșterea economică să mai ajungă la 2,8%?

♦ Până la rezultatele economice din T2/2023, economiștii băncilor și ai altor instituții internaționale vedeau o creștere economică în România de 2,5, ba chiar și de peste 3% ♦ Evoluția slabă din T2 însă dă peste cap calculele.

La început de an, analiștii financiari așteptau ca economia României să frâneze creșterea la jumătate față de 2022. Chiar și în aceste condiții, avansul de 2,5-3% ar fi fost bun, prin comparație cu țările din regiune. Guvernul are în acest moment o creștere reală a economiei de 2,8%, însă în prima jumătate din 2023 economia a crescut cu numai 1,7%, sub așteptări. Care sunt șansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 și creșterea economică să mai ajungă la 2,8% și de unde pot apărea surprize?

„Șansele sunt destul de mici, mai ales că economia Uniunii Europene decelerează. Aș avea în vedere șanse mici. Mai degrabă o să mergem undeva între 2 și 2,5%“, este de părere Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, asociația analiștilor financiari.

Alți analiști însă nu cred că economia României poate merge cu un avans mai mare de 1,5%, ceea ce înseamnă că în a doua parte, în loc să recupereze pierderea din S1, eco­nomia României ar continua frâna. La nivelul coaliției de guver­nare sunt de asemenea discuții pentru creșteri de taxe, dar, având în vedere că în acest moment nu este nimic cert, nici impactul în eco­no­mie sau inflației care ar veni din creș­terile de taxe nu poate fi cunoscut. „Am avut o prognoză de creștere a PIB-ului de 2,5% pentru 2023. Cu toate că datele detaliate, care vor fi disponibile pe 7 septembrie, ar putea aduce o perspectivă diferită asupra dinamicii de creștere, deja revizuim prognoza noastră de creștere a PIB-ului pentru 2023 la 1,5%. În funcție de detalii privind revizuirea bugetului care urmează, riscurile ar putea fi ușor înclinare spre scădere“, este de părere Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank Romania.

Economiștii de la Banca Transilvania și de la BCR nu și-au schimbat încă prognozele, dar probabil că cifrele vor fi revizuite odată cu apariția datelor detaliate despre creșterea economică din T2. Spre exemplu, economiștii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, sunt de părere că agricultura ar putea face o figură frumoasă în a doua parte a anului, împreună cu investițiile care vin ca urmare a infuziei de fonduri UE.

„Vedem agricultura ca o posibilă sursă de surprize pozitive. Pentru 2023, continuăm să anticipăm o încetinire a creșterii PIB-ului la 2,1%, deoarece cererea externă este prognozată să scadă, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să rămână principalul motor de creștere, dar ar urma să contribuie mai puțin, comparativ cu 2022. Investițiile sunt de asemenea așteptate să susțină creșterea PIB-ului în acest an, deoarece intrările de fonduri europene din cadrul Cadrului Financiar Multianual și din cadrul PNRR ar putea să ajungă la 4-5% din PIB în 2023, față de 3,5% din PIB în 2022“, sunt de părere economiștii BCR.

Pe de altă parte, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, spune că își va revizui prognoza de evoluție economică, după ce apar datele detaliate de la INS, la începutul lui septembrie.

„În scenariul macroeconomic central actual economia României ar putea crește cu rate anuale de 2,8% în 2023 (…) Vom revizui acest scenariu prin încorporarea estimărilor provizorii (1) pentru dinamica PIB-ului și componentelor din T2, care vor fi comunicate de INS la începutul lunii septembrie“, este de părere Rădulescu.

Chiar și cu o astfel de creștere între 1,5 și 2,5%, economia României tot ar fi performera regiunii și chiar a Uniunii Europene, pentru că multe state din regiune, precum Ungaria sau Polonia sunt în recesiune, iar economia încetinește puternic și în zona euro, principalul partener comercial al României.

„Surpriza neplăcută ar putea fi politica fiscală, care este prociclică. Exact când avem nevoie de susținere, noi o să luăm bani din economia privată. Surprize plăcute nu prea văd, mai degrabă neplăcute, prin taxare să dăm un impuls inflației“, mai este de părere Adrian Codirlașu.