Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piața locală. După Capitala, munte și mare, pariaza pe o nouă regiune

ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piața hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% față de 2017), 500 de angajați și o capacitate totală de cazare de 975 camere, și care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecție pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul și Timișoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce privește localizarea viitoarelor unități ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creștem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraș. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timișoara, dar o vom face etapizat, în concordanță cu planurile de finanțare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piața hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiții noi, de la zero, cât și la proiectele de renovări sau extinderi.
Numărul de hoteluri din România va crește cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard și Autograph Collection aparținând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în București și Timișoara și extinderea brandului Mercure în orașe precum Timișoara, Sibiu și Brașov.
Investițiile vin în contextul în care numărul turiștilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
„Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor șase luni în care România a deținut președinția la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creștere de circa 15% față de anul anterior. Există un impact pozitiv și din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
Cei mai mari cinci jucători de pe piața hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania București Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar și Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels și Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar și profit, demonstrând că România este o destinație turistică cu mare potențial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice și promovare eficientă.
Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depășind compania București Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
Efervescența înregistrată în ultimii ani pe piața locală a evenimentelor muzicale și culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea rețelelor în principalele orașe ale țării. Există de asemenea o tendință de renovare a unităților existente, dar și a unor hoteluri vechi cu istorie bogată și arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureștilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătățească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piața destinațiilor de vacanță doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea și apariția unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut și vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

Vacanța la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
Turismul balnear poate fi un pariu câștigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la piețele și standardele externe. „Piața a început să ceară și să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanță în care să investești în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare și servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendință de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care își dă seama că trebuie să investești din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluție crescătoare a segmentului care îmbină vacanța cu metode de tratament și relaxare pentru corp și minte.
Cererea pentru astfel de servicii este stimulată și de lansarea voucherelor de vacanță, facilitate oferită angajaților din sectorul bugetar ce se menține și în acest an, dar și în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulți turiști, tot mai mulți operatori au început să se orienteze și către investiții în baze de tratament. Doar în acest an lanțul hotelier Danubius, care deține trei hoteluri în stațiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinații balneo din țară, investește 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget și în modernizarea unității. Sovata este o stațiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate și sodice, care au proprietăți terapeutice pentru mai multe afecțiuni. În apropiere de Sovata se află și salina Praid, denumită de specialiști „Solnița Europei“, acesta fiind și locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

Importul de personal, o soluție la criza forței de muncă din HoReCa
În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcții și chiar retail au adus angajați din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranți din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, față de 15.000 în 2018 și 8.500 în 2017.
„Nu poți oferi excelență și calitate fără a crește acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forță de muncă din afara țării, acesta ar putea fi și nu ar putea fi o soluție. Am analizat în fiecare an această variantă și de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părți ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacționează mai puțin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de față 500 de angajați în regim permanent, dar poate ajunge și la 800 de angajați în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informații publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetățeni străini din state non-UE, cei mai mulți provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din București și județele Constanța, Ilfov, Brașov și Timiș. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranți aprobat pentru acest an.