Actualitate

Care sunt meseriile care aduc mai mulți bani decât cele din IT: cât câștigă un sudor sau un electrician și ce trebuie făcut ca aceste joburi să nu mai fie percepute ca o opțiune secundară?

15 decembrie 2025 · 8 min de citit

♦ „Un șef de fermă poate câștiga cât un IT-ist.“ ♦ Un sudor sau un mecanic de locomotivă pot ajunge la salariu lunar net de 1.500 de euro, adică aproape 7.500 de lei. ♦ „Adevărul este că acestea sunt și vor fi în continuare pentru foarte mulți ani ocupații cheie în industrie și în societate: unde găsești un instalator bun când ai nevoie de unul?“

Dacă faci parte din Gen Z, automat ești „nativ digital“, ai crescut cu internetul și, de regulă, nu ești atras de locurile de muncă de tip blue collar, adică de meseriile pentru care nu sunt necesare studii superioare. Dar știi că salariile pe care le-ai putea câștiga pe aceste poziții rivalizează și chiar le întrec uneori pe cele pentru care trebuie să mergi trei – patru ani la facultate?

„Sunt cazuri de joburi blue collar plătite mai bine sau poate la fel de bine ca roluri cu studii superioare din IT, financiar sau management. Astfel de roluri presupun totuși existența unor condiții: profilul candidaților căutați este unul specializat, cu calificări diverse și experiență de lucru. Totodată numărul specialiștilor este unul scăzut, făcând retenția specialiștilor existenți o prioritate. Ca domenii, în construcții/instalații găsim cel mai frecvent astfel de roluri, în special construcții industriale sau navale“, susține Ana Vișian, marketing manager în cadrul platformei de recrutare online bestjobs.

Pentru generația Z, salariul ocupă doar locul șase în clasamentul factorilor care i-ar putea convinge să accepte un job, conform unui studiu McKinsey. De asemenea, pentru menținerea unui loc de muncă, salariul este unul dintre cei mai importanți doi factori pentru cei mai în vârstă, dar scade pe locul opt pentru generația Z. Pentru a părăsi un loc de muncă, salariul este al treilea factor pentru generația Z, după preocupările legate de avansare și sensul muncii lor, susține studiul citat.

În România, absolvenții de liceu au fost întotdeauna încurajați să urmeze o facultate pentru a-și asigura locul de muncă visat și pentru a câștiga un trai decent. Profesorii și părinții au subliniat tot timpul importanța unei diplome de licență pentru un viitor profesional strălucit, dar piața muncii are nevoie ca această mentalitate să se schimbe.

„Gulerele albastre“ au un rol important de jucat în piața muncii în viitor, nevoia de ele este mare, iar companiile sunt pregătite să ridice salariile pentru a găsi și păstra acest tip de angajați.

„Salarii de genul celor din IT pot fi câștigate în agricultură pe poziții de șef de fermă sau inginer agronom, la nivel de specialist, dacă are abilitățile și cunoștințele necesare. Dacă tu ești un tânăr pasionat de agricultură și de tehnologie, atunci îți poți găsi rolul în cadrul unei companii, să fii în top trei acolo și atunci poți lua banii respectivi“, spune Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, o companie de recrutare pentru sectorul de agricultură.

Gen Z are un rol foarte important în sectorul său de activitate în perioada aceasta. Angajații din agricultură îmbătrânesc, astfel că e nevoie de „sânge proaspăt“, crede el.

„Avem nevoie de această generație în piață fiindcă, vrem – nu vrem, trebuie să facem schimbul de generații în agricultură. Când spun schimbul de generații nu mă refer doar la proprietarii de ferme, ci mă refer și la angajați. Sunt cam 30 de ani de după Revoluție de când au luat viteză fermele și atunci angajații care lucrează au acum spre 50-60 de ani. Trebuie să te gândești cum pregătești viitoarele generații de angajați. Durează 5-6 ani să formezi un inginer agronom, un șef de fermă“, detaliază Ogrezeanu.

De ce nu vrea Gen Z să învețe meserie?

Sorin Faur, fondator al companiei de resurse umane Academia de HR, este de părere că este o problemă de percepție și marketing a acestor ocupații, a meseriilor și, odată etichetate ca atare în mentalul colectiv ca ocupații de rangul al doilea, este greu să elimini aceste prejudecați.

„Adevărul este că acestea sunt și vor fi în continuare pentru foarte mulți ani ocupații cheie în industrie și în societate: unde găsești un instalator bun când ai nevoie de unul? Sunt zeci de anunțuri pentru electricieni și sudori care nu își găsesc candidații. Sunt meserii frumoase și aduc multe satisfacții și, ca în orice altă activitate umană, dacă o faci cu drag și atingi un anumit nivel de profesionalism, banii nu sunt niciodată o problemă, sunt foarte bine plătite“, a spus el pe ZF.

Piața pe zona de ocupații profesionale este în mare deficit, astfel că nevoia de candidați Gen Z în acest segment este mare.

„Pe orice site și agenție te uiți, sunt constant oferte de joburi pentru acestea, dar prea puțini candidați și mai toți, sunt luați/furați din alte companii. Pur și simplu vin prea puțini tineri din urmă, așa încât nu ai de unde să iei. Mai grav este că la concurență cu ofertele pentru companiile din România sunt zeci de oferte de la companii de afară, din Europa, mai bine plătite“, spune Faur.

Cerere există, este foarte mare, sunt joburi bine plătite și în România, însă va fi din ce în ce mai greu pentru cei care caută astfel de profesioniști.

„Mulți pleacă, cei care rămân sunt greu disponibili, fiind ținuți în companiile în care lucrează deja. Problema se poate rezolva parțial prin importul de forță de munca din afară și restul prin educație și calificare la locul de muncă, prin efortul angajatorilor care au astfel de poziții deschise“, a concluzionat Sorin Faur.

Oana Popescu, managing director al companiei de resurse umane Humangest Group, punctează că în ultimele două decenii a existat o promovare constantă a programelor educaționale universitare. Părinții își încurajează copiii să urmeze studii superioare pentru a obține un nivel de educație mai ridicat decât cel avut de ei, iar lipsa investițiilor în programele de formare profesională a redus vizibilitatea și atractivitatea meseriilor pentru tineri.

În plus, crede ea, meseriile blue collar nu mai sunt promovate ca opțiuni viabile pentru absolvenții de liceu.

„Lipsa unei campanii de promovare și orientare către aceste meserii a dus la o scădere a interesului în rândul tinerilor. Ambițiile personale și presiunea socială joacă și ele un rol important. Există o dorință și ambiție crescută în rândul tinerilor și părinților ca aceștia să urmeze cariere care să ofere un statut social ridicat și oportunități mai bune de dezvoltare profesională, percepute ca fiind mai accesibile dacă sunt urmate studii superioare. Toți acești factori au contribuit la scăderea interesului pentru meseriile tradiționale, care sunt însă esențiale pentru economie și societate.“

Ea crede că un aspect important este crearea unor standarde de admitere în școlile care formează aceste meserii, astfel încât să nu mai fie percepute ca locuri unde ajung cei cu cele mai slabe performanțe școlare.

„Ridicarea standardelor și promovarea excelenței în aceste domenii pot contribui la atragerea unor elevi mai motivați și capabili. De asemenea, dezvoltarea parteneriatelor între școli și companii este crucială pentru a asigura o programă educațională actualizată și adaptată nevoilor reale din economie. Aceste parteneriate pot include programe de practică, stagii de formare și colaborări directe care să ofere elevilor experiență practică și oportunități reale de angajare“, a punctat reprezentanta Humangest.

Pro și contra meseriilor „blue collar“