Care sunt locurile din România care au reușit unde restul au eșuat? Unul dintre acestea apare tot mai des în lumina reflectoarelor pentru investiții, calitatea vieții si numărul de turiști atrași

Sunt câteva locuri în România care atrag prea mulți turiști, riscând să fie sufocate de aglomerație, în timp ce unele zone nu atrag aproape deloc viziztatori. Deși nu există o rețetă universal valabilă care să garanteze succesul, sunt câteva ingrediente care nu pot lipsi. Unul dintre acestea este brandingul, cu care trebuie să vibreze în primul rând localnicii. În plus, sunt necesare o strategie clară, efortul comun al mediului privat, localnicilor și autorităților, totul „asezonat” cu cifre, pentru a ști ce merge bine și ce nu funcționează.

Oradea, Sibiu, Brașov, destinațiile ecoturistice și satul Văleni din Republica Moldova sunt locuri care atrag tot mai mult atenția turiștilor. Oradea, de pildă, apare tot mai des în lumina reflectoarelor pentru investiții, calitatea vieții, numărul de turiști atrași. Dar acest lucru nu se întâmplă pur și simplu, ci au fost necesare multe eforturi, o strategie bine pusă la punct, iar eforturile se întind pe o perioadă mai lungă de un deceniu. 

Brand, investiții, promovare. „Nici noi nu inventăm roata, ne inspirăm și noi cât putem din strategiile aplicate în alte țări. Trei aspecte extrem de importante: parteneriatul public-privat de succes, investițiile în turism, promovare in-ternă și externă și brandingul de destinație”, afirmă Alexandru Chira, directorul Visit Oradea, asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune. El a povestit în cadrul conferinței Destinația Anului care sunt pașii pe care i-a parcurs orașul care este acun un star la mai multe capitole. Reprezentantul orașului povestește că Visit Oradea este un parteneriat care a luat naștere în 2015, la inițiativa primăriei. Membrii fondatori sunt cei mai im-portanți jucători din industria hotelieră din Oradea – Double Tree by Hilton, Ramada by Wyndham Oradea, hotelul President din Băile Felix, Lotus Retail (cel mai important jucător de pe piața de retail din Oradea), iar din sfera pub-lică Primăria Oradea, asociați – Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (care gestionează parcurile industriale din Oradea și din județ și zona metropolitană). Astfel, sunt reuniți la aceeași masă cei mai importanți jucători atât din sfera turismului privat, cât și din sfera investițiilor. „Este extrem de important pentru noi, fiindcă de exemplu din par-curile industriale aflăm imediat care sunt noii investitori. Suntem finanțați din bani publici, din taxa hotelieră de 3%, mai avem o taxă care se aplică celor care administrează apartamente în regim Airbnb, cotizațiile membrilor, fi-nanțări din proiecte externe, sponsorizări pe care le obținem fiindcă suntem un ONG și venituri din vânzarea de bilete și organizarea de evenimente”, declară Alexandru Chira. 

Asociația pe care o conduce are cinci piloni importanți de activitate: 1. strategia de promovare la nivel de desti-nație; 2. suport și mentorare pentru HORECA; 3. agenda culturală orădeană; 4. un proiect numit Repurpose și Re-use Cetatea Oradea și 5. proiecte cu finanțare externă.

„Pentru a putea vorbi de turism, primul pas a fost strategia de dezvoltare, care a fost inițiată în urmă cu mai bine de o decadă. A început de la nevoi primare care s-au adresat atât locuitorilor orașului Oradea, cât și vizitatorilor. Și aici mă refer la un sistem de încălzire eficient, accesibilitate rutieră, infrastructura turistică care a avut la bază crearea de noi muzee, reconversia și reclădirea cetății Oradea și infrastructura de business”, spune Alexandru Chira. 

A doua etapă de dezvoltare a reprezentat accelerarea și consolidarea primei etape, și anume dezvoltarea și îmbunătățirea transportului public și a infrastructurii rutiere, regenerarea urbană, infrastructura medicală, infra-structura din educație, agenda culturală, infrastructura turistică cu construcția aqua-parkului și infrastructura de business. În a treia etapă, în care Oradea se află și în acest moment, reprezintă accesibilizarea metropolitană, in-frastructura aeriană și terminalul cargo, care este singurul funcțional din România, continuarea dezvoltării infra-structurii medicale, zonele verzi, regenerarea urbană și tranziția spre energie verde și infrastructura sportivă.

Efortul depus de municipalitatea orădeană în ultimii 15 ani pentru a converti orașul astfel încât să fie cât mai primi-tor din punct de vedere turistic a vizat mai multe aspecte. Cel mai important proiect, încă în derulare, este cel pentru reabilitarea unui bastion al Cetății Oradea, după care urmează Nymphaea Aqua Park, un proiect care se ex-tinde pe șase hectare.

Alexandru Chira mai arată că sunt valorizate Casa Darvas-La Roche (singurul muzeu Art Nouveau al României), dar și Muzeul Fracmasoneriei Oradea, Pasajul Vulturul Negru, incubatorul de afaceri Cresc Oradea Mare. Sinagoga Sion este un spațiu expozițional, educațional și de evenimente, iar două proiecte majore sunt în stadiul de aprobare la nivel de documentație și urmează a fi construite: Grădina Urbană Nufărul și Grădina Termală Ioșia. 

„Avem materiale tipărite care de bună seamă există în multe locații, dar pe care noi le facem pe bune și cu utilitate. Hărți, calendar de evenimente, diferite broșuri, participarea comună la târguri de turism și organizarea de vizite de familie, de vizite de lucru”, adaugă Alexandru Chira. El mai povestește că a fost creat un CRM pentru industria de turism local, care să permită conectivitatea cu principal stakeholderi din orașul Oradea. „Am început să avem întâlniri cât mai dese cu reprezentanții industriei. Creăm permanent pachete și beneficii și produse turistice care să poată fi integrate în diferite pachete care sunt realizate de agenții de turism sau de hotelieri. De exemplu: tururile ghidate gratuite, campania de gratuități Oradea cu drag, Treasure Hunt (un proiect pntru o altfel de descoperire a orașului care a luat naștere anul acesta)”, explică reprezentantul Visit Oradea. 

Pentru realizarea CRM-ului, în primă fază au fost selectați cei mai importanți 100 stakeholderi la nivel local – mu-zee, compania de transport local, gara CFR, Primăria Oradea, Visit Oradea, Heritage, hotelieri, proprietari de cafenele, săli organizatoare de evenimente. „Apoi am realizat un raport de analiză. Practic s-a analizat performanța în mediul online – site-uri, pagini de social media. Și ne-am dat seama în acel moment că există situații în domeniul turismului din Oradea și din Băile Felix unde lumea nu știe ce înseamnă o pagină web sau nu știe cum să-și ges-tioneze ca lumea niște setări pe profilul de Google”, afirmă Alexandru Chira. Acest raport a fost apoi prezentat, cu recomandări, fiecărui actor. 

„Întâlnirile cu industria nu ar trebui să fie rocket science, ar trebui să existe peste tot, ar trebui să ne găsim mai mult timp, atât la nivel de administrație să le organizăm, cât și la nivel de proprietari de hoteluri să participăm. Noi încer-căm să ținem aceste întâlniri cu scopul de a prezenta în avans, a obține feedback de la specialiștii din industrie pentru a vedea cât de bine ne-am descurcat cu proiectele anterioare”, explică reprezentantul Visit Oradea. El adaugă că asociația este responsabilă și de agenda culturală orădeană, un instrument extrem de util în a atrage turiștii. Anual, la Oradea au loc cca 40 de evenimente importante, care în total însumează peste 700.000 de partic-ipanți. De exemplu Festivalul Medieval Oradea, zilele orașului (Oradea Festifall), Târgul de Crăciun, dar și even-imente complet atipice și unice. 

Cât privește promovarea, un rol major îl au campaniile de influencer marketing, participarea la târguri de turism, campaniile TV. „La începutul fiecărui an, stabilim planul de promovare, gândim niște campanii, care se împart pe diferite canale de de promovare. Apoi alegem cei mai potriviți asociatori în funcție de canalul respectiv”, declară Alexandru Chira. El dă și exemple: cu Călătoriînbascheți, Soni Argint, Aer de vacanță, Christian Grossi, Haihui în doi. De ce sunt aleși acești influenceri? „Fiindcă încercăm să ajungem la un segment de public cât mai variat, în funcție de mesajul pe care dorim să îl trimitem sau în funcție de campaniile sau lucrurile pe care dorim să le promovăm, fie că vorbim de evenimente de arhitectură sau de de aqua-park”, spune reprezentantul Visit Oradea, brand care are pe Facebook 70.000 de urmăritori, iar pe Instagram a depășit anul acesta pragul de 100.000; asociația este prezentă și pe TikTok, YouTube, Vimeo și X. 

Fiindcă trăim într-o lume unde imaginea contează extrem de mult, reprezentanții orașului Oradea sunt preocupați de realizarea de conținut foto-video de foarte bună calitate; doar în 2024 au fost realizate peste 70 de videoclipuri, vizualizate de peste 1.000.000 de persoane.

„Mergem masiv la târgurile de turism. Ne înscriem prin minister, fiindcă sunt foarte scumpe. Singurul la care par-ticipăm cu stand propriu este cel de la București. Doar în 2024 am fost la Viena, la cel de la București, la Berlin, la WTM, la Varșovia. În ceea ce privește organizarea vizitelor de studiu, în Oradea au fost inaugurate zboruri cu LOT Polish Airlines, în iunie”, declară Alexandru Chiru. Cu această ocazie a fost organizată o vizită de studiu împreună cu biroul de vânzări din Polonia și cu 15 cele mai importante agenții de turism și tur-operatori din Polonia. După care s-au dus orădenii la Varșovia, cu reprezentanți ai industriei locale. În luna octombrie, împreună cu birourile LOT din țările baltice, orădenii au organizat o altă vizită de studiu, pentru agenții de turism de acolo. 

Brandul Visit Oradea a fost realizat alături de compania de branding Brandient, în 2018-2019. „Am derulat un pro-ces de cercetare care a durat luni de zile, implicând interacțiuni academice, inclusiv cu episcopii din Oradea, cu trecători, cu turiști. Inima reprezintă orașul oamenilor, coroana galbenă – orașul regilor, orașul cosmopolit, orașul cultelor, orașul-muzeu și orașul apei geotermale. Încercăm pe cât posibil să folosim cât mai mult acest branding pe care l-am creat și dezvoltat din 2019 încoace”, mai spune Alexandru Chiru. El punctează că au fost câteva proiecte semnificative care au influențat orașul. Primul a fost obținerea statutului de stațiune turistică de interes național, proces care s-a desfășurat în 2019-2020, dar și obținerea statutului de ONG de utilitate publică în 2022, un statut care demonstrează impactul asupra comunității. „Este dorința noastră să dezvoltăm cât mai mult turismul balnear și medical sau de recuperare”, subliniază Alexandru Chiru.

Puterea lui „împreună”. La mare depărtare de Oradea, un sat de peste Prut are și el o poveste de spus la capitolul turism. Localitatea de peste Prut mizează de 17 ani pe cartea turismului, iar în proces s-au implicat toate categoriile de actori, deopotrivă din partea autorităților, afaceri private, localnici. „Împreună” este cel mai important factor al succesului lor. Vălenașii promovează frumusețile locului și tradiții, iar localitatea este singura din Moldova care a dezvoltat un brand.

„Sunt din Văleni, o vatră strămoșească cu atestare de la 1436. Suntem doar la 1 metru dincolo de Prut. Când vor-beam în 2007 despre turism, la Văleni, oamenii se uitau la mine sceptic. Dar am parcurs pași concreți, avântându-ne și aventurându-ne în toate proiectele – fie televizate, fie ale guvernelor pe dezvoltarea turismului, pentru promovarea republicii noastre, în special a localității pe care o reprezint. Pas cu pas, am ajuns să fim o destinație, să ne cunoască lumea ca un sat ospitalier și avem un parteneriat foarte frumos cu localitățile din preajmă, organizând un grup de acțiune locală (GAL), a cărui prioritate este turismul”, declară Silvia Stirbeț, primarul din Văleni, în Repub-lica Moldova. Ea adaugă că satul Văleni se află într-un loc binecuvântat, Rezervația Biosferică Prutul de Jos, care include lacul Beleu, cel mai vechi lac natural din Republica Moldova cu biosferă la fel ca în Delta Dunării. Aici există „coridorul verde al păsărilor migratoare”, care atrage tot mai mulți turiști.

În satul Văleni sunt 3.100 de locuitori, a cător principală preocupare este agricultura. Dar în ultimii au s-au orientat spre turism, ajungând la 70 de locuri de cazare, în opt pensiuni. În zonă sunt nouă localități, cu un total de 100-120 de locuri de cazare, iar în timp s-a realizat un parteneriat între proprietarii de pensiuni, muzee, meșteri populari din toată această zonă, producători locali. 

Localitatea Văleni este unica localitate rurală din Republica Moldova care are un brand, o identitate turistică înregis-trată, realizată în colaborare cu companie care a creat brandul de țară al Republicii Moldova. În proces au fost im-plicați nu doar agenții economici, ci toată localitatea, începând cu concursuri de desene, la școală, un sondaj pe paginile de socializare ale localnicilor. „Cel mai important lucru, care ar putea fi replicat de alții, este că am muncit împreună, administrația locală, cu cei din privat, cu cei din organizațiile nonguvernamentale. Doar muncind îm-preună am reușit să îndârjim oamenii, să-i facem să fie mândri că sunt vălenași”, susține Silvia Stirbeț, primarul din Văleni, în Republica Moldova. 

Cultura ca vector de creștere. Orașul Sibiu a mizat pe dezvoltarea infrastructurii, fără de care nu se poate face tur-ism, iar apoi și-a găsit în cultură un vector de creștere. La Sibiu nu există nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva, iar orașul se concentrează pe dezvoltarea de noi obiective de petrecere a timpului liber. „Am realizat din 2004 că dacă nu există în oraș infrastructura, dacă orașul nu este funcțional, n-ai cum să faci turism. După era co-munistă, drumurile, ca peste tot, erau praf, am investit sute de milioane în reabilitarea drumurilor, circulațiilor, în modernizarea transportului public esențial, mai ales pentru o mobilitate verde. Am investit în piste pentru biciclete. E o direcție nouă în care municipiul Sibiu dorește să se îndrepte, nu numai pentru deplasarea în mediul urban a lo-cuitorilor, ci inclusiv pentru turism”, afirmă Mirela Grigore, șef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu. Cel mai recent proiect este amenajarea malurilor Cibin-ului, cu piste pentru biciclete, proiect care va lega zona turistică cu Grădina Zoologică, muzeul în aer liber Astra, Rășinariul, Păltinișul, cu cealaltă parte a municipiului. 

„Rezolvată fiind infrastructura, ne-am concentrat și pe a sprijini agenda culturală. Sibiul și-a găsit practic în cultură un vector de creștere, nu doar în turism, ci în mult mai multe domenii. Am dezvoltat o industrie creativă. Nu avem nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva. Cazările sunt pline, avem turiști atât din țară, cât și din din străinătate”, adaugă Mirela Grigore. Tot ea adaugă că fiecare destinație turistică trebuie să-și găsească propria cale și nu există o rețetă care poate fi importată. Sibiul acum are ca prioritate construirea de noi obiective de petrecere a timpului în Sibiu. De pildă un proiect care se va finaliza în vara anului viitor vizează realizarea, pe un deal alfat la o distanță de 15 minute de Sibiu, a unui loc pentru petrecerea timpului cu înteraga familie. Locul va avea tiroliană, sanie de vară, locuri de joacă pentru copii, zone de picnic, piste pentru biciclete prin păduricea de pe dealul respec-tiv. „O direcție pe care o vizăm este revigorarea parcurilor și zonelor verzi tocmai pentru a crește calitatea experi-enței și turismul de experiență”, punctează Mirela Grigore. 

Turiști acasă la noi

„Suntem județul cu cei mai mulți turiști la nivelul național, încercăm să ne promovăm și avem oferte pentru tot tim-pul anului. Pentru noi, sezonalitatea nu este un risc”, spune Alina Drăgan, manager public județul Brașov. În opinia ei, un lucru extrem de important este „creșterea” oamenilor din turism. „Cred că prin proiectele pe care le-am atras și prin atelierele pe care le-am organizat și prin târgurile de turism la care am participat, fie târgurile naționale, cele internaționale, am creat o rețea, de «sateliți», oameni care lucrau în centrele de informare turistică din sate, actori care lucrau în asociații de promovare, în forme asociative, asociații de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar primării. Ne-am dat seama că acești oameni nu se cunosc între ei. Pentru noi a fost un risc mare să vedem că un reprezentant al turismului din Râșnov nu se cunoștea cu hotelier din Poiana Brașov sau ce să mai vorbim să cuno-ască partener din Vama Buzăului”, punctează Alina Drăgan. 

„Și acesta a fost o pedală de accelerație pe care am apăsat, doar că am apăsat cu efort, pentru că, neavând susți-nere financiară, așa cum este firesc să existe, așa cum acum legislația o reglementează, parteneriatul public-privat trebuie să însemne într-adevăr și public și privat, care vin la masă și își stabilesc împreună în direcții strategice și își asumă ce fac împreună și apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identității. Practic, am în-ceput să facem cu resursele pe care le aveam și ne-am dat seama că în momentul în care am început nu aveam nici strategie pe turism. 

În strategia Brașovului, turismul nu prea exista, deși era județul care atrăgea cel mai mare număr de turiști. Asta se întâmplă atunci când ești binecuvântat, norocos și deși ai aceste resurse, nu le conștientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient.

Alina Drăgan, manager public județul Brașov

În strategia Brașovului, turismul nu prea exista, deși era județul care atrăgea cel mai mare număr de turiști. Asta se întâmplă atunci când ești binecuvântat, norocos și deși, ai aceste resurse, nu le conștientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient”, spune Alina Drăgan. Ea adaugă că un lucru care face diferența în județul Brașov și altele este ruta gastronomiei tradiționale, o ambiție de a arăta bogăția județului Brașov din punct de vedere gastronomic. „Gastronomia este unul din locurile și lucrurile pe care am reușit să le aducem în prim-plan, cu resurse financiare puține, dar care să arate varietatea și care să poată să ducă valul de turiști care umplu centru istoric al Brașovului, cel care aglomerează în exces Branul, către alte destinații. Poți avea o experiență gastronomică și implicit să vizitezi cetăți fortificate, să mergi pe trasee de drumeție, să ai experiență cu familia și în Țara Făgărașului, și în Cohalm, în zona de nord a județului, și înspre Vama Buzăului, în tot ce înseamnă Țara Bârsei”, adaugă reprezentanta Brașov-ului, oraș care are, oficial, circa 1.000.500 de turiști, o medie de sejur de două nopți și în jur de 30.000 de locuri de cazare. 

Românii, cei mai buni turiști. Localitatea Biertan din Sibiu are 1.000 de locuitori, atrage anual zeci de mii de turiști, iar ținta este atragerea celor care petrec mai mult timp în localitate și, implicit, cheltuiesc mai mulți bani. Cei mai buni clienți sunt turiștii români iar pentru menținerea vizitatorilor atrași în principal de Biserica Evanghelică, strategia vizează experiențe legate de patrimoniu și natură. Mihai Dragomir, primarul localității, spune că efectul cel mai im-portant dintre toate deciziile a fost că a angajat la primărie o persoană dedicată să facă turism. Localitatea are 161 de locuri de cazare acreditate și, estimează Mihai Dragomir, încă alte 40 neacreditate. Dintre cele 160 de spații acreditate, majoritatea au fost clasificate în ultimii doi ani, de când există un om dedicat pentru activitățile de tur-ism. „Facem parte din Asociația de Turism Sibiu și suntem parte dintr-o destinație ecoturistică, Colinele Transil-vaniei, care acreditată de Ministerul Turismului – care are în componență 40 de localități și se întinde pe trei județe”, punctează primarul din Biertan.

„Am început să lucrăm pe brandingul localității și pe o platformă dedicată pentru turism. Am luat o firmă specializa-tă în branding și am colaborat cu toți actorii din turism și chiar din afară care au vrut să-și aducă un input”, afirmă Mihai Dragomir. El adaugă că demersul de a atrage oamenii să participe la proges a fost anevoios, localnicii nu prea vedeau rostul pentru că fiecare avea camere de închiriat și așteptau să vină turiștii. „Le-am zis că problema nu e că n-avem turiști la Biertan, ci că nu rămân aici. Trebuie să schimbăm un pic optica asta, să transformăm turismul de masă (avem zeci de mii de turiști într-un an într-o localitate de 1.000 de locuitori) și să atragem turiști mai de calitate, care să poată să rămână în destinația noastră pentru patrimoniu, pentru natură, pentru că facem parte și din situl Natura 2000, suntem în UNESCO din 1998 și avem ce arăta, nu doar Biserica Evanghelică”, punctează primarul din Biertan. 

Sibiul și-a găsit practic în cultură un vector de creștere, nu doar în turism, ci în mult mai multe domenii. Am dezvol-tat o industrie creativă. Nu avem nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva.

Mirela Grigore, șef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu

El adaugă că pe timpul verii nu există disponibilități de cazare decât dacă sunt rezervate din timp, majoritatea turiștilor fiind străini. „Meșteșugarii spun că turistul român este și cel mai bun, lasă cel mai mulți bani. Nemții și austriecii, nu prea; cheltuiesc chinezii și spaniolii. Turismul român este cel mai bun turist al nostru, pentru că și rămâne cel mai mult și cheltuie declară Mihai Dragomir. De doi ani Biertan atrage și prin cele peste 40 de even-imente organizate anual, ca Transilvania multiculturală, un festival de de muzică, altul pentru film horror și fantas-tic, Târgul de Crăciun și altele mai mici, cu târguri lunare cu producători locali. Bijuteria localității este Biserica Evanghelică fortificată de la Biertan, în patrimoniul UNESCO din 1993, care atrage turiști încă dinainte de 1989. 

„Avem un proiect de investiții de peste 5 milioane de euro care vizează infrastructura și investiții pentru a implica localnicii în activități de turism și de patrimoniu, prin meșteșuguri, activități culturale și drumețiile”, adaugă Mihai Dragomir.

Branding dincolo de logo. Cu experiență în domeniu, Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România, subliniază necesitatea existenței unei strategii în dezvoltarea turismului, la nivel local, zonal, regional, național. În plus, în opinia sa, turismul de calitate înseamnă să avem capacitatea să încetinim ritmul vizitării cu beneficii complexe – a cheltui mai mulți bani, a oferi o experiență mai profundă în destinație.

Asociația de Ecoturism din România lucrează permanent cu șapte destinații, iar Andrei Blumer spune că este ne-voie deopotrivă de interes, bani și timp pentru dezvoltarea brandurilor destinațiilor. „În 10 ani am găsit niște finanța-tori de lungă durată care dau un minim. Trebuie să vină resurse pentru anumite zone, cel puțin la început, din exteri-orul zonei. De ce? Pentru că în primul rând sunt un vector de imagine excepțional, dar dacă România excelează un-deva, când mergem la un târg pe lângă balneo și câteva destinații de city break, este cu natura și atracțiile culturale. Noi am pus-o într-o ecuație măsurabilă de ecoturism”, punctează Andrei Blumer. El povestește că lucrând pe un concept al Deltei, în 2007, cu un guru al ecoturismului venit din Austria, a fost enunțat conceptul de slow down, adică „turismul de calitate înseamnă să avem capacitatea să încetinim ritmul vizitării, cu beneficii complexe, de la a cheltui mai mulți bani, de a oferi o experiență mai profundă în destinație. În Deltă acest lucru s-a încercat și con-tinuăm”, spune Andrei Blumer. El adaugă că „pentru destinațiile cu asociația lucrează permanent – Eco Maramureș, Țara Dornelor, Ținutul Zimbrului, Tușnad și împrejurimile, Colinele Transilvaniei, Pădurea Craiului, Țara Hațegului – încercăm să performăm pe tot ce înseamnă registru de management, destinație, de la rețea locală de servicii, colaborarea dintre oameni, spre zona de produs”. El subliniză că brandingul nu este suficient, este necesar un pro-dus turistic. „Branding înseamnă mult mai mult decât sigle, înseamnă să respire destinația, valorile acelei zone, dar și omul care este potențialul client al zonei să înțeleagă ceva din conceptul eco”, conchide Andrei Blumer.