Care sunt lecțiile învățate din criza grecească prezentate la BNR de guvernatorul băncii centrale a Greciei Yannis Stournaras

► Criza grecească oferă mai multe lecții esențiale pentru politica economică, guvernanța zonei euro și managementul crizelor.

► În primul rând, asumarea politică și credibilitatea contează. Populismul, polarizarea politică și interesele de grup pot frâna reformele și pot submina redresarea economică. Leadership-ul politic puternic, angajamentul instituțional și cadrele de politici transparente sporesc încrederea investitorilor, a gospodăriilor și a partenerilor internaționali.

► În al doilea rând, dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a deveni nesustenabile. Bazarea exclusivă pe criterii de convergență nominală, fără reforme structurale, poate ascunde vulnerabilități și întârzia ajustările necesare. Statele membre care intră într-o uniune monetară trebuie să își consolideze instituțiile, guvernanța și competitivitatea structurală în paralel cu convergența fiscală. Competitivitatea costurilor cu forța de muncă este necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea structurală.

► În al treilea rând, politica fiscală trebuie să fie coerentă cu politica monetară. Obiectivul Consiliului guvernatorilor BCE este stabilitatea prețurilor, definită ca o rată a inflației de 2% pe termen mediu. În anii anteriori crizei, politica fiscală internă a fost excesiv de expansionistă, generând inflație relativ ridicată, creșteri salariale peste productivitate și cheltuieli ineficiente. Criteriile fiscale de la Maastricht aveau un scop clar, însă Grecia nu le-a respectat – iar costurile au fost semnificative. Din fericire, situația actuală este foarte diferită, guvernul realizând excedente primare importante.

► În al patrulea rând, secvențierea și designul reformelor structurale sunt cruciale. Reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează prea mult pe un singur sector pot accentua recesiunea. Este esențial un echilibru între consolidarea fiscală, reformele structurale care stimulează creșterea și investițiile publice. Capacitatea legislativă și administrativă trebuie să fie suficientă pentru implementarea eficientă a reformelor. Experiența Greciei a arătat că ajustarea prin „devalorizare internă“ — reducerea salariilor și a prețurilor în absența flexibilității cursului de schimb — este lentă și costisitoare social, mai ales dacă nu este însoțită de reforme în piețele de bunuri și servicii și politici care susțin investițiile și creșterea productivității.

► În al cincilea rând, sectorul bancar necesită supraveghere atentă și intervenții timpurii, nu doar în timpul crizei, ci chiar înainte de izbucnirea acesteia. Eșecul în gestionarea timpurie a creditelor neperformante a prelungit recesiunea și a slăbit capacitatea băncilor de a finanța economia reală. O soluție sistemică pentru activele problematice, implementată cât mai devreme și susținută de un cadru legal și instituțional adecvat, este esențială.

► În al șaselea rând, arhitectura unei uniuni monetare influențează modul de gestionare a crizelor. Lipsa mecanismelor eficiente de partajare a riscurilor, a instrumentelor de gestionare a crizelor și a unei supravegheri coordonate în cadrul Uniunii Economice și Monetare a amplificat dificultățile Greciei. Intervenția la timp a BCE, crearea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), restructurarea datoriei publice și condițiile favorabile de refinanțare au fost esențiale pentru a preveni un default dezordonat și pentru a stabiliza sistemul.

► În mod notabil, Grecia a beneficiat în cele din urmă de refinanțări ale datoriei în condiții foarte avantajoase, ceea ce a generat un „efect bulgăre de zăpadă“ favorabil, permițând îmbunătățirea raportului datorie/PIB, deoarece rata dobânzii a rămas sub rata de creștere a PIB pentru perioade îndelungate. În plus, derogarea BCE privind eligibilitatea obligațiunilor guvernamentale grecești ca garanții a asigurat refinanțarea fără probleme a sistemului bancar în anii de criză — sprijin care nu a mai fost necesar după recâștigarea ratingului investment grade.

► Mai larg, criza a demonstrat că uniunile monetare necesită cadre instituționale solide, inclusiv mecanisme credibile de gestionare a crizelor, plasă de siguranță financiară și supraveghere coordonată pentru a preveni amplificarea șocurilor asimetrice.

► În final, gestionarea crizelor necesită atât disciplină fiscală, cât și sprijin pentru creșterea pe termen lung. Experiența Greciei arată că programele de ajustare pot restabili echilibrul macroeconomic și competitivitatea, dar cu costuri sociale ridicate. Politicile viitoare ar trebui să echilibreze obiectivele fiscale cu reforme structurale și politici orientate spre creștere, pentru a reduce impactul social și a accelera redresarea. Investițiile publice ar trebui exceptate de la reducerile de cheltuieli, iar efectele asupra datoriei publice trebuie analizate împreună cu „efectul bulgăre de zăpadă“.

► În concluzie, criza Greciei evidențiază necesitatea unor instituții solide, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, a unei guvernanțe eficiente, a unor politici fiscale prudente și a unor reforme structurale cuprinzătoare. Combinația dintre slăbiciuni interne, lacune instituționale, reforme întârziate și șocuri externe a generat una dintre cele mai severe crize economice din istorie.

► Cu toate acestea, răspunsul prin programele de ajustare a restabilit stabilitatea macroeconomică și financiară, sustenabilitatea fiscală și competitivitatea. O contribuție importantă a fost adusă de Banca Greciei, prin acțiunile sale de menținere a stabilității financiare, în special prin asigurarea lichidității și rolul său în recapitalizarea, restructurarea și consolidarea sectorului bancar.

► Grecia a acționat ca o „moașă a istoriei“: criza grecească a determinat Europa să creeze noi instituții și să dobândească experiența, atitudinea și instrumentele necesare pentru gestionarea crizelor, care s-au dovedit utile ulterior, inclusiv în timpul pandemiei Covid-19.

Citiți prezentarea integrală a lui Yannis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei pe www.zf.ro