Care sunt cele 15 orașe din Romania care stau cel mai bine la capitolele atractii, conectivitate, mediu natural, educație și sănătate

Orașele mai mari tind să aibă o performanță medie superioară comparativ cu cele mai mici, arată studiul City Index, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea și retenția populației. Creșterea populației poate aduce beneficii substanțiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităților economice și culturale și o dinamizare generală a vieții urbane. Dar orașele „boutique”, acelea care nu-și doresc neapărat o creștere a populației și nu beneficiază de efectul ei pozitiv, ca să rămână relevante este nevoie să facă niște lucruri specifice, de nișă, pentru a compensa o populație de dimensiune mai mică.

„Topuri sau clasamente pe diverși indicatori s-au mai făcut în România. Dar noi am vrut ceva mai mult decât un simplu top: un instrument de lucru care să fie util liderilor din orașe, din mediul public sau privat, în deciziile strategice pe care le iau. Am studiat mai mulți indecși ai orașelor dezvoltați la nivel internațional, am vorbit cu experți în măsurarea diverselor aspecte ale vieții urbane, oameni din mediul universitar, business și administrația publică atât din țară, cât și din străinătate”, declară Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV). Astfel, s-a ajuns la conceptul City Index, compus din trei părți: Indexul de Performanță (care reflectă realitatea din cifre a orașelor, pe baza cold data), Indexul de Atractivitate (care măsoară nivelul de conectare subiectivă a oamenilor cu propriul oraș, cât de atractiv este urbea pentru locuire, dar și pentru vizitare, pe baza studiilor perceptuale – warm data) și Indexul de Capacitate Vizionară – care să măsoare capacitatea orașului de a gândi la nivel mare și de a construi viitorul, explică Felix Tătaru.

El povestește cum s-a ajuns la dezvoltarea acestui studiu. În urmă cu aproape 4 ani, echipa actuală a IOV a făcut primul proiect de place branding, pentru orașul Reșița. De atunci, IOV a lucrat cu mai multe orașe și regiuni pentru a le ajuta să-și construiască branduri puternice. În toate proiectele de brand, în prima fază a existat o etapă de cercetare în care au încercat să înțeleagă realitatea orașului, care sunt principalele provocări, nivelul de conștientizare a propriilor atuuri, modul în care urbea se uită la lucruri și abordează oportunitățile. „Am descoperit un tipar comun: foarte multe decizii care afectau viața orașului se bazau pe intuiție, nu pe date (acolo unde existau), țintele de viitor ale orașului erau mai degrabă generice, nu conțineau niște indicatori măsurabili; în general, foarte puține lucruri care țineau de bunăstare și de performanță erau măsurate, și chiar și atunci când erau măsurate, nu erau și evaluate în raport cu niște repere, cu se se întamplă în alte orașe cu care se aflau, inevitabil, în competiție. În lipsa monitorizării și măsurării progresului, strategiile de dezvoltare ale orașelor rămân în sertare, iar eforturile administrațiilor sunt lipsite de impact”, afirmă Felix Tătaru. Astfel, IOV și-a propus să creeze un astfel de instrument-barometru al orașelor din România.

„Deci pe de o parte realitatea din cifre, pe de altă parte realitatea din capul oamenilor și apoi «mușchiul» vizionar al orasului – trei părți gândite sinergic, astfel încât rezultatele să poată ajuta un oraș să se dezvolte pe toate palierele. Un oraș poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci știe că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conștient de trendurile globale, își poate afecta viitorul”, conform președintelui IOV.

„City Indexul ajută orașele să învețe de la alții, să se inspire din ce au făcut bun alte orașe. Și să-și antreneze mușchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influențează viața urbană.”

Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare

În primă fază a fost dezvoltat Indexul de Performanță, pentru că nevoia cea mai mare este la datele statistice, care sa aducă obiectivitate în modul în care sunt privite bunăstarea și performanța unui oraș, mai cu seamă că studii perceptuale care au investigat anumite aspecte ale orașelor au mai fost făcute.

Această parte, care analizează performanța urbană a celor 41 de municipii reședință de județ, este un barometru unic în România, din punctul de vedere al complexității indicatorilor analizați, al surselor utilizate, al numărului de linii de date generate, spune Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Orașe Vizionare, coordonator proiect City Index. Conform lui, „procesul de dezvoltare în sine a fost lung și plin de provocări. O dificultate majoră a fost identificarea și selectarea indicatorilor pe care să îi folosim. Inițial am plecat cu peste 70 indicatori, iar la final, după multe ajustări, am rămas cu 51”. Indicatorii păstrați se află la intersecția dintre relevanța lor și accesibilitatea datelor pentru toate cele 41 municipii reședință de județ. Au fost incluse toate orașele reședință de județ, chiar dacă unele sunt mai mici și „ne așteptam cumva să nu găsim date și pentru ele. Au fost și cazuri în care am renunțat la unii indicatori, chiar dacă erau relevanți, pentru că nu am găsit date suficiente”.

Florian Filat dă și un exemplu – fondurile europene atrase pentru proiecte publice în oraș au fost un indicator-cheie, cu mari provocări. Inițial s-au bazat pe datele din execuțiile bugetare ale tuturor orașelor, care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării și care cuprind câteva linii destinate fondurilor europene. Dar au constatat ulterior că acest lucru este insuficient. Într-un oraș, nu doar primăria atrage fonduri pentru investiții, ci și companiile municipale aflate în coordonarea primăriei sau instituții centrale (de exemplu CNAIR), care derulează proiecte pentru comunitatea locală. Doar că acești bani nu sunt raportați pe beneficiarul real – orașul X sau Y ci pe beneficiarul legal, cel care contractează proiectul și nu există nicio situație centralizatoare. „Nouă ni s-a părut relevant să avem o situație a fondurilor europene pe oraș, indiferent de cine a contractat fondurile. Am discutat la Ministerul Fondurilor Europene care ne-a pus la dispoziție datele, după care a urmat un proces de consolidare a datelor foarte complicat”, completează coordonatorul proiectului City Index.

Aproape fiecare indicator a avut o poveste similară. Cel mai simplu a fost, admite Florian Filat, cu datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care sunt într-o formă comparabilă, tabelară și pot fi extrase mai ușor. Deși și la INS, o parte dintre date sunt mai vechi, pe județ și nu pe oraș etc. Iar IOV a trebuit să facă anumite ajustări statistice pentru a ajunge la date comparative la nivel de oraș. Fiind vorba de un index, nu este atât de importantă mărimea absolută a unui indicator, conform lui Florian Filat, ci mărimea relativă, care este raportul dintre orașe.

„Un oraș poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci știe că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conștient de trendurile globale, își poate afecta viitorul.” –  Felix Tătaru, președinte, Institutul pentru Orașe Vizionare

Cea mai lungă etapă a proiectului a fost colectarea datelor pe atât de mulți indicatori și crearea unui sistem statistic care să asigure comparabilitatea. Indexul acoperă orașe foarte mari, cum este Bucureștiul, cu peste 1,7 milioane locuitori, dar și orașe mici, ca Miercurea Ciuc, care au sub 35.000 locuitori. „A trebuit să identificăm modalitatea cea mai bună de a compara orașe de diverse dimensiuni, într-o manieră echitabilă. Apoi să comparăm indicatori care sunt exprimați în unități de măsura diferite. Am standardizat totul la dimensiunea orașului și am reușit să comparăm mere cu mere.”

De-a lungul timpului, în elaborarea Indexului de Performanță au fost implicate peste 30 de persoane, din IOV și mulți experți colaboratori – o echipă multi-disciplinară de economiști, statisticieni, oameni de marketing, place branding și dezvoltare urbană, experți din mediul universitar. Iar călătoria de la idee până la raportul final a durat aproape doi ani.

Felix Tătaru spune că proiectul a fost o investiție proprie a IOV, „pe care ne-am asumat-o și am dus-o la capăt cu «încăpățânare», în ciuda momentelor de blocaj. Cea mai mare parte a investiției a constat în timpul și know-how-ul echipei implicate, la care s-au adăugat câteva costuri externe. Valoarea totală a contribuției e greu de măsurat, mai ales că am avut alături de noi și mulți experți voluntari atrași de ambiția proiectului, dar estimăm că vorbim de echivalentul a circa 200.000 de euro, dacă luăm în considerare timpul de lucru, know-how-ul și proiectele pe care le-am fi putut derula în această perioadă.”  

Rezultatele-cheie au fost puse la dispoziția publicului în mod gratuit, sub forma raportului City Index, inclusiv cu profiluri detaliate ale celor mai performante 20 de orașe. Sunt însă orașe care au nevoie de datele brute pentru a-și fundamenta strategii de dezvoltare sau au nevoie de consultanță și seminarii strategice pentru a-și fixa ținte de dezvoltare pornind de la indicatorii din studiu. Pentru cei care vor să intre în profunzime pe anumite dimensiuni, administrații publice, actori din mediul privat care vor să înțeleagă mai bine cum stau orașele în care investesc în comparație cu competiția, Institutul pentru Dezvoltare Vizionară poate dezvolta contra cost proiecte speciale, customizate pe particularitățile unui oraș. „În plus, datele din City Index ne vor fi utile și în proiectele de place branding pe care le vom face în continuare pentru orașe”, adaugă Felix Tătaru.

Tot el explică faptul că datele interpretate de City Index pe cei 51 de indicatori, precum și analizele comparative, pot fi valorificate de cei care influențeaza orașele, fie ei din mediul public sau privat, în câteva direcții. Pe de o parte, îi ajută să se privească în oglindă și să aibă un reper pentru locul unde se situează în comparație cu alte orașe. „Îi ajută să identifice punctele forte cu care se diferențiază de alte orașe și să construiască pe ele. Pe de altă parte, îi ajută să-și fixeze ținte strategice, să-și stabilească strategii și apoi să măsoare progresul (deja câteva orașe ne-au solicitat sprijinul tocmai pentru acest lucru, să își stabilească «bătăliile» pe care vor să le ducă în perioada următoare și să aibă niște indicatori clari de măsurare)”, afirmă președintele IOV. În plus, raportul City Index completează datele pe care operatorii din mediul privat – dezvoltatorii imobiliari, retaileri, diverși investitori interesați de dinamica orașelor – le au din propriile analize. „Și nu în ultimul rând City Indexul ajută orașele să învețe de la alții, să se inspire din ce au făcut bun alte orașe. Și să-și antreneze mușchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influențează viața urbană.”

Florian Filat spune că în viitor, în primă fază, planurile vizează și dezvoltarea Indexului de Atractivitate (despre realitatea perceptuală) și a Indexul de Capacitate Vizionară (despre capacitatea orașului de a construi viitorul). „Din câte știm, pentru Indexul de Capacitate Vizionară nu există un precedent la nivel mondial. Credem în ideea de orașe vizionare și vrem să creăm un instrument care să ajute și în această direcție. Știm că în România este probabil mult să spunem azi că orașele sunt vizionare și că unii vor contesta demersul de la rădăcină, dar noi avem speranța că prin educație, prin exemple de succes, prin provocarea orașelor să gândească mare, să îndrăznească, să aibă ambiții curajoase, să se inspire unele pe altele, în câțiva ani vom avea și aici din ce în ce mai multe orașe care au făcut lucruri vizionare și pot fi exemple de succes și pentru altele din Europa.”

Apoi în cea de-a doua fază, în 2025, ar urma să fie dezvoltată ediția a doua a Indexului de Performanță Urbană, planul fiind ca City Indexul să aibă o ediție anuală, cu rezultate comparabile, pentru a urmări și evidenția progresul orașelor. Florian Filat se așteaptă să existe diferențe de la an la an ale rezultatelor raportului. Unii indicatori vor rămâne la fel (ca de exemplu cei care țin de geografia locului – proximitate de parcuri naturale, anumite atracții, vremea), alții se vor modifica probabil foarte puțin și în anumite situații (monumentele istorice de tip A și B dintr-un oraș, amprenta verde, structura demografică). „La alții însă, ne așteptăm la o dinamică mai mare (indicatorii economici – salarii, șomaj, indicatorii turistici, indicatorii care țin de opțiunile de divertisment, infracționalitatea etc). În plus, ne așteptăm ca anumite orașe să facă eforturi suplimentare pentru a avea o prezență mai mare în online pe platforme de tipul Tripadvisor sau Google Maps. La alți indicatori, dinamica va fi motivată de noi obiective care se vor crea; doar în ultimul an au fost deschise câteva malluri în câteva orașe, ceea ce ne așteptăm să modifice scorul orașului la indicatorul de experiențe de shopping.”

Una dintre concluziile cele mai valoroase ale City Indexului este că și orașe mici din România pot fi performante, punctează Florian Filat. „Atât clasamentul nostru general, cât și cele pe cele trei dimensiuni separate, pun în lumină orașe precum Alba Iulia, Târgu-Mureș, Bistrița, Miercurea Ciuc, Târgoviște sau chiar Reșița, care se situează relativ sus fie la nivel agregat, fie doar pe anumite dimensiuni (Calitate a locului sau Vibrație). Cu o strategie și viziune potrivite, acestea pot deveni orașe de viitor pentru rezidenți care caută o calitate a vieții mai ridicată.”

În același timp, datele indică totuși faptul că orașele mai mari tind să aibă o performanță medie superioară comparativ cu cele mai mici. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea și retenția populației. Creșterea populației poate aduce beneficii substanțiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităților economice și culturale și o dinamizare generală a vieții urbane. Dar această observație mai poate aduce un insight important pentru orașele care vor să se poziționeze ca oraș „boutique”, spune Florian Filat. Sunt acele orașe care
nu-și doresc neapărat o creștere a populației și nu beneficiază de efectul ei pozitiv; ca să rămână relevante este nevoie să facă niște lucruri specifice, de nișă, pentru a compensa o populație de dimensiune mai mică.

Pe de altă parte, studiul arată că opțiunile de divertisment influențează substanțial performanța orașelor. Analizând importanța relativă a diferiților factori din 13 domenii, „am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuție, depășind chiar educația și economia, care în mod tradițional sunt asociate cu o performanță mai înaltă”, adaugă Florian Filat. Experiențele culinare, opțiunile de wellness și viața activă, precum și alte modalități de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraș, ci influențează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraș și calitatea vieții acestora, dar și atractivitatea pentru turiști.

„Opțiunile de divertisment influențează substanțial performanța orașelor. Analizând importanța relativă a diferiților factori din 13 domenii, am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuție, depășind chiar educația și economia, care în mod tradițional sunt asociate cu o performanță mai înaltă. Experiențele culinare, opțiunile de wellness și viața activă, precum și alte modalități de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraș, ci influențează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraș și calitatea vieții acestora, dar și atractivitatea pentru turiști.” – Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Orașe Vizionare, coordonator proiect City Index

Un oraș cu multe opțiuni de divertisment poate atrage și reține o populație diversă și activă, contribuind astfel la vitalitatea socială și economică. Divertismentul are un efect semnificativ și asupra turismului și îmbunătățește imaginea orașului. Importanța relativă ridicată a divertismentului sugerează o tranziție către o etapă superioară a nevoilor urbane. În contextul în care orașele românești au atins un anumit nivel de dezvoltare, în care nevoile de bază și de siguranță sunt în mare parte satisfăcute, accentul se deplasează către nevoi superioare, cum ar fi apartenența, stima și autoactualizarea. Această schimbare reflectă o abordare modernă a dezvoltării urbane, unde calitatea vieții și bunăstarea locuitorilor includ nu doar elemente de bază, ci și aspecte de ordin superior.

Florian Filat mai spune că există un puternic caracter contrastant al orașelor din România. Chiar și orașele de dimensiuni mai mici se remarcă printr-un mozaic de contradicții și discrepanțe, reflectând inegalități profunde în cadrul comunităților. Această constatare subliniază necesitatea unor strategii de dezvoltare holistic integrate, care să fie atent adaptate specificului local. Este esențial ca politicile publice să abordeze în mod coordonat atât dimensiunile economice, cât și cele sociale și de infrastructură, pentru a reduce disparitățile și a stimula o creștere echitabilă și sustenabilă. „Dar contrastele arată și o altă față și anume că în fiecare oraș există puncte tari, atuuri pe care le poate valorifica. Chiar și orașele care au per total o performanță mai scăzută, au indicatori la care excelează și care pot deveni diferențiatori dacă sunt puși în valoare corespunzător. Dacă știi cum să le privești, în spatele contrastelor se ascunde un munte de oportunități”, consideră Florian Filat.

Studiul confirmă și că există o corelație puternică între Calitate – Prosperitate și Vibrație, sugerând că îmbunătățirea unuia dintre ei poate stimula și dezvoltarea celorlalți. De exemplu, o creștere a calității locului prin infrastructură modernă și servicii publice eficiente poate atrage noi afaceri și investiții, crescând astfel prosperitatea economică și, simultan, întărind coeziunea și dinamismul comunitar. Invers, prosperitatea economică poate facilita investiții în proiecte de dezvoltare urbană, care îmbunătățesc calitatea vieții și stimulează vitalitatea comunității.

Florian Filat crede că există un grad de similitudine destul de ridicat între aspectele care contează pentru români și pentru locuitorii din alte țări. La un nivel de dezvoltare similar, oamenii încep să aibă nevoi și aspirații similare. România este aproape la 80% din media europeana în ceea ce privește PIB/capita, cu o creștere semnificativă în ultimii 10 ani – în 2014 era 55% din media europeană. Deși există particularități naționale (de pildă țările nordice prețuiesc mai mult lucrurile care țin de mediu și sustenabilitate, dar în țara noastră acestea nu sunt momentan la fel de importante), toți indicatorii și aspectele analizate în City Index reflectă aspirațiile și lucrurile pe care le prețuiesc locuitorii din orașele din România, dar sunt relevante și pentru alte țări, conchide reprezentantul IOV.   

Surprize și atuuri ale orașelor

►Ÿ Alba Iulia are o performanță a orașului mai mare decât 21 de orașe cu populație mai mare.

Ÿ► Miercurea Ciuc ocupă primul loc la implicare civică, calculată ca număr de ONG-uri raportat la populație.

Ÿ► Târgu-Jiu este pe locul 1 la proximitatea parcurilor naturale și nationale

Ÿ► Cele mai multe zile însorite într-un an sunt în Craiova.

Ÿ► Cea mai mare densitate de monumente istorice este în Târgoviște.

Ÿ► Alba Iulia și Miercurea Ciuc au cel mai mare număr de monumente și rezervații naturale aflate în proximitatea orașului.

Ÿ► Zalău este pe locul doi ca spor natural, după Vaslui.

Ÿ► Raportat la populație, cea mai mare performanța a cluburilor sportive este în Alexandria.

Ÿ► Cea mai bună calitate combinată a învățământului gimnazial și liceal din țară este în Alba Iulia.

Ÿ► Speranța de viață cea mai mare este în Râmnicu Vâlcea.

Ÿ► Dintre toate orașele mari (peste 200.000 de locuitori), cea mai bună calitate a aerului este în Galați (locul 2 național).

Ÿ► Reșița este singurul oraș sub 200.000 de locuitori care este pe locul 1 național la cinci indicatori (efort investiții publice, fonduri UE atrase, indicele de calitate a aerului, amprenta verde și vremea).

Ÿ► Orașul care are cel mai mare procent de elevi și studenți din total populație (aproximativ 40%) este Cluj-Napoca.

Ÿ► Orașele mari sunt în general îmbătrânite. Dar dintre toate unul iese în evidență ca fiind cel cu cel mai bun raport în populația în vârstă și populația tânără – Iași.

Ÿ► Dintre orașele sub 200.000 de locuitori, cea mai mare densitate antreprenorială este în Oradea.