Care sunt cei mai mari consumatori de energie dintr-o casă și ce scoți din priză pentru a te încadra în cei 255 kWh pe lună pentru energia plafonată?

Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preț plafonat de guvern, cu condiția ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. 

♦ Gospodăriile din România au cel mai mic consum de energie la nivel european, cu o medie anuală de numai 1.500-1.700 kWh (125-142 kWh/lună), de zece ori mai redusă decât media gospodăriilor din Norvegia, de exemplu, după cum arată calculele ZF pe baza datelor ANRE și alte surse disponibile.

Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preț plafonat de guvern, cu condiția ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. Astfel, clienții casnici care au un consum mediu lunar de 100 kWh, primesc energia la cel mult 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus. Cei care au un consum lunar de 255 kWh primesc energia la 0,80 lei/kWh.

Deși cele mai multe gospodării din România se înscriu în acest plafoane, cei care depășesc pragul de 255 kWh lunar pot scoate anumite electrocasnice din priză pentru a beneficia de prețuri plafonate. De exemplu, într-o bucătărie, cel mai mare consumator de energie este de departe un frigider, dacă este un model mai vechi, urmat de mașina de spălat vasele, în cazul în care face parte dintr-o clasă energetică inferioară, sau plita cu inducție pentru cei care gătesc folosind energia electrică. În sufragerie, televizorul este cel mai mare consumator, în timp ce în baie mașina de spălat și uscătorul de rufe sunt cei mai mari consumatori de energie.

Dar având cel mai mic consum de energie pe gospodărie din Europa și cel mai mic per capita de pe continent, încadrarea în acel plafon nu ar trebui să reprezinte o provocare majoră pentru români în iarna aceasta. Potrivit datelor disponibile pe platforma Odyssee-Mure.eu, o platformă de informații co-finanțată prin programul european Horizon, la nivelul anului 2019 gospodăriile din România aveau cel mai mic consum de energie la nivel european, de circa 1.700 kWh anual, de zece ori mai mic față de consumul din 2019 al unei gospodării din Norvegia, de exemplu.

„Aceste diferențe sunt generate mai ales de felul în care energia este folosită pentru încălzirea locuințelor (de exemplu, energia este principala sursă de încălzire, cum este cazul Franței), de gradul de dotare a locuițelor cu diferite echipamente și de nivelurile diferite de eficiență energetică“, se arată pe site-ul Odysee-Mure.eu.

Mai departe, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima țară la nivel europeanîn ceea ce privește consumul de energie. Chiar și Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenția Internațională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020 iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajunsîn România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizatînsă căîn ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare masiv. Aceste explicații au rostîn contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene de a trece cu bine iarna se numără și indicația ca fiecare stat să-și reducă consumul de energie din orele de vârf. Indicațiile nu se referă la consumul casnic, unde oricum ar fi dificil de identificat ce ar mai putea românii să scoată din priză.