Care sunt bolile a căror incidență va crește în viitor și cine sunt persoanele cu cele mai mari riscuri? Avertisment din paetea unui expert american venit în România

Bolile cronice vor marca activitatea din spitale în viitor, crede medicul Kenneth Alexander, care lucrează într-un spital de copii din Florida și este profesor la universitatea de medicină din același stat din America, țara de unde deseori se dă „ora exactă” în medicină și farma. El a venit în România pentru a le vorbi medicilor și rezidenților din București și Cluj despre ce pot face pentru a crește nivelul de vaccinare, bolile cauzate de infecții fiind una dintre ariile sale de specializare. Într-o discuție cu Business Magazin, medicul de peste Ocean vorbește despre ce va influența lumea medicală în viitor, cum pot învăța medicii să comunice pe înțelesul pacienților. Avem vaccinuri, medicamente pentru infecțiile pe care nu le putem evita. Ce putem evita este să ne creăm singuri bolile cronice, spune specialistul.

„Dacă ne uităm la bolile din trecut, vedem că erau mai ales acute, legate de infecții. Acum, ne îndreptăm spre o perioadă a bolilor cronice, care sunt consecința obezității, a diabetului. Este o vorbă că bolile infecțioase vin spre tine, dar pe cele cronice le creezi tu. Se lucrează la vaccinuri împotriva cancerului de prostată, de plămâni. În acest timp, oamenii pot să adopte un stil de viață sănătos, să nu fumeze, să mănânce mai puține grăsimi. Iar prin aceste lucruri pot să își îmbunătățească speranța de viață substanțial”, crede dr. Kenneth Alexander. El este șeful diviziei de boli infecțioase din cadrul Nemours Children’s Hospital, Florida, și totodată profesor la Universitatea de Medicină din Orlando, Florida. A fost atras de medicină încă de când era copil, tatăl său fiind medic veterinar. „Pe măsură ce societatea devine mai bogată, cred că vom vedea din ce în ce mai multe boli cronice, ceea ce va costa sistemul de sănătate mai mult. Cred că sistemul medical câștigător va fi cel care va închiria cele mai multe paturi de spital către Amazon ca spații de depozitare. Altfel spus, vom avea paturi de spital libere și vom ajuta oamenii în propriile case, școli, locuri de muncă, ceea ce va fi mult mai eficient financiar”, a mai spus specialistul. El are pregătire de chimist și de medic, făcând inclusiv un doctorat. În zona de cercetare a mers spre bolile infecțioase, iar apoi s-a specializat în cele care afectează copiii. A lucrat inclusiv cu dr. Sam Katz, unul dintre inventatorii vaccinului antirujeolă, pe care îl consideră de altfel mentor. Așa a ajuns să se ocupe mai mult de zona de comunicare medicală, un spațiu puțin abordat de medici. Iar prima nevoie de comunicare a venit în 2006, odată cu aprobarea vaccinului anti-HPV în SUA. „Am observat că, deși vaccinul făcea bine, oamenii nu își vaccinau copiii. Mi-am dat seama că profesioniștii medicali comunicau în forma greșită. În cazul vaccinului anti-HPV, provocarea a fost că oamenii tind să creadă că acest virus este unul cu transmitere sexuală și pierd din vedere că vorbim de fapt despre prevenția cancerului. Circa 5% din toate cancerele din lume sunt cauzate de HPV. Avem în mână posibilitatea de a preveni aceste boli. Cancerul cervical este al doilea ucigaș pentru femei în multe părți ale lumii. În Brazilia, de exemplu, este pe primul loc”, spune dr. Kenneth Alexander.

Cifrele arată nevoia

Cancerul de sân reprezintă în România principala cauză de mortalitate de cancer la femei, arată datele publice. Mai mult, suntem pe primul loc în UE la mortalitatea pe cancerul de col uterin, dar doar 3,4% din femei cu vârsta între 25 și 64 de ani au beneficiat de screening în cadrul programului național în 2020, potrivit datelor de la Statistică. Doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual pe cancer de col uterin, în timp ce în Austria și Suedia 80% din femei fac sceening, potrivit Societății Române de Medicină Preventivă (SRMP). În România sunt 6,29 milioane de femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, arată datele de la Institutul Național de Statistică.

Centura de siguranță

„Despre asta este prevenția: pui centura de siguranță nu pentru că ai un accident de circulație, ci pentru că ai putea avea unul. Oamenii știu că prevenția este mereu mai eficientă din perspectiva costurilor decât tratamentul”, mai crede medicul Kenneth Alexander. El face o comparație între vaccinuri și afișele cu răufăcători. Polițiștii vor ști cum arată un răufăcător dacă văd afișul, ceea ce nu înseamnă că vor confunda o poză cu o persoană. Similar, sistemul imunitar primește „poza” virusului, prin vaccin, și se va lupta cu acesta dacă la un moment dat virusul va ajunge în organism. „Oamenii trebuie să pună întrebări, dar să nu uităm că vaccinurile salvează vieți. Estimările sunt că vaccinurile existente până acum salvează între 10 și 20 de milioane de vieți an de an. Variola este o imagine între carte. Mulți oameni nu au văzut cum arată rujeola, nu știu ce este tusea convulsivă, oreionul, poliomielita”, a mai spus specialistul american. El susține că inclusiv sistemul american, cu vaccin anti-HPV din 2006, nu a reușit să imunizeze decât puțin peste jumătate dintre fetele și băieții care pot primi doza. În alte țări, precum Australia, Canada, Scoția, procentul de imunizare este de peste 90%. În România a existat o campanie de vaccinare anti-HPV în urmă cu 15 ani, reluată anul trecut de către autorități. Vaccinul anti-HPV, care oferă protecție în cazul cancerului de col uterin, este compensat cu 50% din decembrie 2023 pentru pacienții români asigurați, cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani. Atât femeile, cât și bărbații pot face vaccinul ca metodă de prevenție împotriva mai multor tipuri de cancer. Pentru fetele și băieții sub 18 ani, imunizarea este gratuită. Dintre cele peste 43.000 de femei care au fost diagnosticate cu cancer în 2020, circa 8% au fost cancere de col uterin. „Experții în comunicare spun că noi, doctorii, vorbim prea mult și nu spunem lucrurile importante. Ce putem face este să spunem mamelor, părinților că atunci când fiicele lor ajung la 12 ani, le protejăm prin vaccinare împotriva a șase tipuri diferite de cancer. Iar apoi ne oprim pentru că părinții vor vrea să facă ce este mai bine pentru copiii lor”, crede medicul american. Una dintre bunele practici este să folosim sistemul educațional, școlile, pentru a imuniza copiii, așa cum se practică în multe state la nivel mondial. Medicul dă exemplul unui afiș din campania națională din Australia cu o femeie și fiica ei, iar fata sprijină capul pe umărul mamei, cu mesajul „În sfârșit, o veste bună despre cancer”.

Mai greu de comunicat astăzi

„Pe de-o parte, oamenii nu mai vor să audă de vaccinuri după perioada Covid. O altă provocare este social media de astăzi, oamenii cred că tot ce este pe internet este bun. Este o provocare să vorbesc despre vaccinuri astăzi, dar mai ales pentru că am setat standarde foarte înalte când vorbim despre știință.  Dacă ai în față o persoană împotriva vaccinării, începi prin a stabili că toată lumea vrea să facă ce e bine. Apoi, trebuie să vezi ce frică generează această atitudine. Te conectezi cu persoana respectivă înainte de a o corecta. Apoi, răspunzi îngrijorărilor pe care le ridică”, spune Kenneth Alexander.