Care sunt avantajele și dezavantajele comerțului online

Dezvoltarea comerțului electronic a dus la creșterea concurenței în retail, businessurile online concurând nu doar între ele, ci și cu magazinele tradiționale, care au fost nevoite să își revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitivi pe piață, în condițiile în care barierele de intrare în online sunt astăzi mai mici decât cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercianților mici să vândă online, fără a investi în propriul magazine online.

„Ne aflăm în fața unei revoluții digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbește de revoluție digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, prezent și în țările din regiune, în cadrul conferinței „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunități și provocări”, organizată de Digital Citizens România săptămâna trecută, în parteneriat cu Ziarul Financiar și Business Magazin.

În urmă cu zece ani, pe primul loc în top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil – gigantul american din energie, care acum ocupă ultimul loc în clasament. Acesta, la fel ca și celelalte companii din domeniul energiei, bancar și retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel că în prezent cea mai valoroasă companie din lume este producătorul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon și Alphabet (compania-mamă a lui Google).

Ca atare, digitalizarea a luat avânt la nivel mondial, tehnologia regăsindu-se în prezent în absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri și productivitate crescută. În retail, integrarea tehnologiei a dus la apariția unui nou segment de piață – online-ul –  și la crearea unor giganți globali precum Amazon și Alibaba. Totodată, digitalizarea a dus și la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercianții mici pot accesa la rândul lor clienții din mediul online, iar aceștia au la rândul lor o varietate mai mare de produse și prețuri mai mici ca urmare a concurenței crescute.

Care sunt avantajele comerțului online? Pe scurt: o gamă mai mare de produse disponibile la nivel național, același preț disponibil oriunde în țară, scăderea prețurilor din offline prin transparență (clienții pot intra pe internet atunci când se află într-un magazin fizic pentru a verifica prețul unui produs online) și timp economisit de clienți. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economisește 41 de minute atunci când alege să facă o achiziție online și nu direct dintr-un magazine fizic.

„Concluzia filosofică a studiului este că e-commerce-ul nu este altceva decât o modalitate prin care utilizatorul final cumpără timp plătindu-l cu încredere. Prin aceste puține cuvinte am surprins și principalele neajunsuri pe care le are România care împiedică dezvoltarea mult mai accelerată a comerțului online la nivelul țării. Neajunsurile specifice României sunt două – faptul că noi ca popor nu valorizăm timpul și că stăm foarte prost la capitolul încredere. Cele două elemente ne fac să avansăm cu frână de mână trasă ca specific național în ceea ce privește e-commerce-ul. Peste acestea, vin și neajunsurile Uniunii Europene”, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul ASE București.

În ceea ce privește competitivitatea, a adăugat el, economia de timp obținută de clientul final printr-o achiziție online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificată în studiu, luând în considerare salariul minim orar, numărul total de cumpărături online la nivelul lui 2017, numărul total de cumpărători online și numărul mediu de comenzi per utilizator. „Astfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul României în anul 2017 prin intermediul comerțului online.”

În cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile în total costuri este mai mare decât în cazul retailerilor tradiționali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spațiul magazinului tradițional reprezintă o cheltuială fixă, în timp ce comercianții online plătesc un comision din vânzările generate pe platforma marketplace unde își vând produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. „Șansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel în cazul companiilor de e-commerce”, a subliniat el, adăugând însă că există și reversul medaliei – costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.

Un alt avantaj al businessurilor de comerț online este productivitatea crescută per angajat.

„Ponderea angajaților cu studii superioare în total personal într-o firmă 100% de e-commerce este mult mai mare decât într-o companie de retail clasic. Ca atare și productivitatea este mult mai mare. În 2016, în cazul Dante International, compania care operează magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, în timp ce în cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro”, a menționat Eduard Dinu.

Cu toate acestea, de ce nu și-a atins însă comerțul online potențialul maxim în România? „Sunt o serie de factori demografici care încetinesc procesul de digitalizare în România, cum ar fi nivelul de venituri, abilitățile lingvistice (pentru a putea cumpăra de la retaileri online străini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba franceză și pot cumpăra online de pe Amazon Franța), lipsa încrederii în cumpărăturile online, rata de penetrare a cardurilor în general, inclusiv a celor de credit, precum și nivelul de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Norbert Maier, managing economist în cadrul companiei de consultanță Copenhagen Economics, prezentă în patru țări din Europa. El a atras atenția asupra faptului că dezvoltarea retailului nu este liniară – sunt produse care se cumpără mai mult offline sau doar offline. „Sunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le poți cumpăra online.”

Totodată, Norbert Maier a punctat și un dezavantaj al comerțului online și anume faptul că utilizatorii văd produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, în timp ce în magazinele fizice, clienții au o perspectivă mai largă și astfel le pot atrage atenția mai multe produse. În ziua de azi, este foarte important ca retailerii să aibă o abordare omni-channel și să fie prezenți atât offline, cât și online pentru a acoperi preferințele și nevoile a câți mai mulți consumatori. Aceștia fac constant un „switch” între online și offline, iar când vine vorba de o achiziție substanțială, ei analizează toate ofertele disponibile. În prezent, doar circa 5,6% din totalul comerțului din România este reprezentat de segmentul online, iar din totalul vânzărilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate în cadrul campaniei de reduceri Black Friday.

„Campaniile de reduceri au devenit o regulă pe piața de comerț online din România. Reducerile de preț din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferență este cantitatea, în condițiile în care vânzările de Black Friday reprezintă 7% din totalul vânzărilor online din România. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate”, a menționat Dragoș Vasile, consilier de concurență în cadrul Consiliului Concurenței și cadru didactic la ASE.

Una dintre provocările cu care se confruntă România atunci când vine vorba de extinderea în afara granițelor este fragmentarea pieței europene, lucru care nu se întâmplă în cazul SUA, China sau India. „Fragmentarea din Uniunea Europeană este într-adevăr o problemă. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane și chinezești concurează pe piețele europene este acela că au reușit să scaleze mai ușor. În Europa o să avem mereu barierele lingvistice, însă avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru piața digitală unică.

Totodată, o altă problemă din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales între SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai ușor afacerile”, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepreședinte în cadrul Asociației Industriei de Calculatoare și Comunicații din Bruxelles, pe zona de competențe și politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.

Statul român și Consiliul Concurenței, față în față cu digitalizarea

„Digitalizarea este o prioritate strategică pentru România.”

„Cred că trebuie să întoarcem această paradigmă de diseminare a digitalizării de la vârful piramidei spre bază. Iar acest lucru îl facem prin politici. Evident că și contextul legislativ trebuie să fie favorizant”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale. El a precizat că politica privind comerțul electronic a fost deja în consultare publică, iar acum se află în faza în care se compilează contribuțiile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune în cadrul unei hotărâri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a menționat și faptul că se va ocupa de subiectul inteligenței artificiale, care acum este foarte strâns legat doar de aspecte economico-financiare. În plus, el a amintit și de politica smart city, 5G și de cea a interconectivității.

„Foarte curând veți vedea legea interconectivității, care creează premisele legale esențiale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administrație, firme și cetățeni. Vorbesc de factura electronică – premisele acestei legislații vor permite firmelor care sunt furnizori către administrații și autorități de stat (sunt peste 15.000 de autorități de stat în România) o scădere a birocrației prin trimiterea facturilor electronice.”

„Concurența pe digital în România este foarte sănătoasă.”

„Premisele în România sunt bune pentru că avem o industrie telecom puternică – o piață cu concurență mare, servicii și prețuri bune”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței. El a menționat că se iau măsuri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitalizării, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe piața serviciilor de plăți a unor noi actori, nu cei tradiționali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplicațiile de ride sharing să poată funcționa în conformitatea unui cadru legal. „Vedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom și o concurență crescută. Am avut o analiza privind e-commerce-ul în România și economy sharing, precum și o investigație legată de comportamentul actorilor pe piața de comerț online, iar acestea se vor concretiza în recomandări pentru companii – cum își pot adapta comportamentul astfel încât să nu existe riscul de încălcare a regulilor de concurență.”

Revoluția digitală

„Ne aflăm în fața unei revoluții digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbește de revoluție digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG. 

Concluziile conferinței  „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunități și provocări”

– digitalizarea este o prioritate strategică pentru România
– concurența pe digital în România este una sănătoasă, iar Consiliul Concurenței va ghida sectorul fără ingerințe intruzive
– avem campioni din România, cu prezența regionali, apți să se dezvolte la nivelul UE, România fiind un exportator de tehnologie În regiune și un hub regional de e-commerce
– platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajută să comercializeze în regiune

Avantajele comerțului online:

– concurență crescută
– gamă mai mare de produse disponibilă la nivel național
– aceleași prețuri la nivel național
– scăderea prețurilor din offline datorită transparenței
– economie de timp
– productivitate mult mai mare per angajat

Măsuri pentru dezvoltarea comerțului online în România:

– eliminarea barierelor legislative naționale
– legislația vamală nu protejează acum împotriva concurenței neloiale
– îmbunătățirea infrastructurii rutiere
– dezvoltarea competențelor digitale la nivelul populației
– interfețe online pentru interacțiunea cetățenilor cu instituțiile de stat
– susținerea dezvoltării în extern a campionilor naționali; astfel de programe prezente în alte țări din Europa.