Care este rețeaua de supermaketuri din România care plătește cele mai mari salarii

Un angajat al Lidl câștigă în medie 3.200 de lei net lunar, cu 50% peste piață și dublu față de unii competitori, arată calculele Business MAGAZIN. Nemții, care au local circa 6.000 de salariați, s-au poziționat încă de la început ca retailerul care plătește cele mai mari salarii din piață. Ba mai mult, au tras după ei și concurența, subiectul salariilor din retail transformându-se dintr-un tabu într-o competiție. „Majorările implementate de noi an de an au tras în sus salariile din piața de retail”, spune Frank Wagner, executivul care conduce operațiunile locale ale discounterului german. Iar Lidl nu se oprește aici cu majorările.

De la 1 martie, discounterul german Lidl a dus venitul minim lunar în companie la 3.500 de lei brut (2.180 de lei net), cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu un an. Acesta este venitul minim al unui salariat, indiferent de poziția sa. Odată cu vechimea, acest nivel crește. Prin comparație, venitul minim din cadrul Lidl este aproape dublu față de minimul pe economie și este foarte apropiat de salariul mediu din comerț, care este de puțin peste 2.300 de lei. „În final rezultatul trebuie să fie unul singur: salariul trebuie să asigure ca angajații să nu aibă grija zilei de mâine”, spune executivul german. În cazul Lidl, valoarea de 3.500 de lei brut, respectiv 2.180 de lei net, reprezintă o medie lunară a venitului salariaților dat fiind că există fluctuații lunare, explică reprezentanții companiei. Mai mult, suma include și tichetele de masă, bonusurile anuale de Paște și de Crăciun, precum și alte tipuri de bonusuri.

Salariile peste medie fac ca fluctuația de personal să fie mai mică decât în piață, după cum spune Frank Wagner fără a înainta cifre. În cazul comerțului alimentar fluctuația de personal este foarte mare, depășind 40%, oamenii plecând atât la competiție pentru salarii mai mari, cât și în alte sectoare sau chiar peste graniță. Nivelul fluctuației de personal din retail este mai mult decât dublu față de media națională – de 20% în 2018 – și este la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Evoluția vine pe fondul unei crize de personal la nivel de economie, indiferent de sectorul de activitate.

Ani de zile, salariile plătite lucrătorilor comerciali și casierilor au fost printre cele mai mici din economie, de multe ori apropiate de nivelul salariului minim pe economie. În ultima perioadă însă, retaileri precum Kaufland și Lidl au aplicat majorări salariale constante, trăgând după sine toată industria. Criza de personal din economie, care se resimte puternic în cazul retailerilor, a jucat și ea un rol important. De altfel, anunțul Lidl de majorare a venitului minim din companie vine la câteva zile după ce Kaufland și Auchan au făcut anunțuri similare. Mai mult, lupta nu se mai dă doar în cifre, ci și în beneficii extrasalariale.

Cum păstrezi angajații în companie? Frank Wagner spune că este nevoie de o combinație între salariu, beneficii extrasalariale și perspective de creștere. Retailerii oferă acum salariaților asigurări de sanătate, de viață sau abonamente la săli de fitness și biblioteci.
„După produse, echipa este cea care face diferența într-un business de retail”, explică șeful Lidl România. Afir­mația sa vine în contextul în care businesssul discounterului german crește puternic an de an, apropiindu-se de 8 mld. lei în 2018. „Am avut un 2018 fenomenal, am reușit să creștem chiar mai puternic decât în anul anterior”, spune Wagner. 

Afacerile discounterului german Lidl au crescut cu aproape 17% în 2017, până la 6,5 mld. lei. Evoluția pozitivă a cifrei de afaceri a fost susținută pe de o parte de creșterea consumului, iar pe de alta de expansiunea alertă, până la 240 de magazine. Mai exact, anul trecut compania a deschis 20 de unități noi, al doilea cel mai alert ritm de la intrarea oficială pe piață.

„Modelul nostru de business e axat pe eficiență în toate domeniile – în magazine, în sectorul logistic. În rețeaua de magazine suntem focusați pe procese pentru că din asta vine eficiența care caracterizează modelul german, dar și cel de discount. Spre exemplu, am înlocuit toate neoanele din magazin cu becuri LED, a fost o investiție de 1 milion de euro inițial, însă pe termen lung va fi o economie de cost. Pe această lipsă de risipă se bazează modelul de discounter”, explică Frank Wagner. Eficiența se simte și la nivel de consumator, de client, care are la raft doar 2.100 de produse, față de 50.000 – 60.000 în cazul unui hipermarket. Din total, circa 75-80% sunt marcă privată Lidl, ceea ce înseamnă că prețul ajunge să fie cu până la 30% mai mic decât în cazul brandurilor consacrate. Și timpul petrecut la casă este mai mic.

„Am lângă bloc un Lidl și două magazine Profi care înconjoară alte magazine mici de cartier. Dacă la Profi, de exemplu, stau la coadă și câte 10 – 15 minute, la Lidl stau de două ori mai puțin. Niciodată nu apuc să îmi pun produsele în sacoșă în timp util, rapiditatea pe care o au casierii mă sperie câtodată. Problema asta nu există la Profi, unde am timp să îmi așez chiar frumos produsele în pungă. Dacă ar avea mai multe case deschise, cred că Lidl ar avea un timp și mai scurt de așteptare”, a spus Elena, 30 de ani, specialist în resurse umane.

Lidl are în România peste 6.000 de salariați, dintre care 750 s-au alăturat echipei doar în 2018. Iar pentru anul acesta există un plan pentru alte 600 – 700 angajări. „Piața forței de muncă este dificilă, însă fiecare zonă are specificul ei. În zona Moldovei, spre exemplu, există foarte mulți oameni plecați în străinătate. În Vest competiția este acerbă deoarece sunt multe investiții în zona auto, pe când la Cluj mulți investitori sunt activi în zona de IT”, adaugă Frank Wagner. El mai spune că pentru Lidl este mai ușor să recruteze tocmai datorită salariilor peste piață. Criza de personal poate fi transformată din problemă în oportunitate. Un exemplu este chiar o campanie a discounterului pentru recrutarea românilor din diaspora pentru joburi la depozitul pe care Lidl îl va deschide în această primăvară în zona Moldovei, la Cordun, lângă Roman.
„Am ales să facem această campanie pentru că în zona de est a țării sunt foarte mulți români plecați, iar aceștia au nevoie de încredere să revină în țară. Trebuie să știe că au siguranța jobului.”

Campania a fost activă în perioada sărbătorilor pe aeroporturile din Suceava, Bacău și Iași și în vămile din Borș și Nădlac și a atras câteva sute de aplicații de job depuse de către românii plecați care vor să se întoarcă acasă, după cum au comunicat oficialii companiei anterior.
Ca parte a campaniei de recrutare, românii din diaspora care s-au întors în țară în perioada sărbătorilor au fost întâmpinați în aeroporturile din Suceava, Bacău și Iași și în vămile din Borș și Nădlac de promoteri îmbrăcați în uniforme din depozitul Lidl. Între 17 și 22 decembrie, aceștia au fost echipați cu pancarte cu mesajul Echipa Depozitului Lidl îți urează: Bine ai venit acasă!. Totodată, și în cele trei aeroporturi, și în cele două vămi au fost amplasate panouri cu vizualuri care le amintesc celor din diaspora de viața petrecută alături de familie și de căldura cu care aceasta îi întâmpină la venirea acasă.

Dincolo de aceste activări, campania a continuat cu o componentă de comunicare generală: mesaje transmise prin intermediul OOH-urilor, MVcom-urilor și spoturilor radio pentru a comunica joburile deschise în acest depozit.
Discounterul german are deja depozite la Chiajna (lângă București), Nedelea (lângă Ploiești), Iernut (lângă Târgu-Mureș) și Lugoj. În 2019 va fi gata și centrul logistic de la Cordun, o localitate de lângă Roman. Acesta este primul din zona Moldovei. Lidl este unul dintre retailerii cu cele mai mari investiții proprii în logistică, estimate la peste 100 mil. euro. Mai mult, și ca număr de depozite nemții au cele mai multe.

„Concentrarea noastră este pe eficiență, astfel că tot ce putem îmbunătăți o vom face. Un exemplu este chiar sectorul logistic, unde vrem să micșorăm distanța parcursă de marfă până la magazin. Reducem astfel și consumul de carburant și pe termen lung se va simți acest lucru. Mai mult, faptul că avem depozite în proprietate ajută, avem planuri în logistică pentru următorii zece ani.”
Wagner explică faptul că această standardizare a businessului – de la magazine la depozite – ajută atât clientul (la orientarea în magazin spre exemplu), cât și compania, care poate lucra peste tot cu un camion standard de 30 de tone, nu de 10. „Noi ocupăm mereu tot spațiul dintr-un camion, nu mergem cu el pe jumătate gol, pentru că am irosi spațiu, carburant, energie.”
Compania investește astfel anual zeci de milioane de euro în expansiune și în dezvoltare logistică, dar aceste pariuri se văd și în business, iar executivul care conduce operațiunile locale ale discounterului este optimist.
„2019 abia a început, dar eu sunt optimist deși există o încetinire a creșterii consumului. Pentru noi, ca discounter, acest lucru însă înseamnă oportunități de creștere, așa că eu rămân optimist în ceea ce privește businessul Lidl. Formatul nostru este avantajat de mai mulți factori, printre care și faptul că românii au mai puțin timp la cumpărături, de aceea continuăm investițiile.” Lidl este activ pe segmentul de discount, unde există un focus mare pe preț. Aceste magazine sunt de regulă avantajate în perioadele în care consumatorii sunt mai chibzuiți, mai atenți la cum își cheltuie banii.
Pe acest segment mai există un singur jucător – Penny Market –, pe când în tot comerțul modern sunt 10 rețele cu circa 2.800 de magazine și afaceri de 11-12 mld. euro anual.

Cine este Frank Wagner?
Frank Wagner (47 de ani) este președintele Consiliului de Conducere al Lidl România. Deține funcția actuală de peste trei ani, însă locuiește în România din 2008, fiind chiar căsătorit cu o româncă, împreună cu care are o fetiță.
Astăzi Wagner este, prin prisma businessului pe care îl conduce, al treilea cel mai puternic executiv din comerțul local, având pe mână aproape
240 de magazine de discount și afaceri de circa
8 mld. lei, conform estimărilor BM.
S-a mutat pe piața locală în 2008, însă primul său contact cu țara a fost în 1979, când a venit cu părinții într-un concediu la Constanța. Când s-a întors în 2008 lucra pentru lanțul de magazine Penny Market, parte a grupului Rewe. În 2013, s-a reangajat la Lidl.
Inițial a fost recrutat de Lidl în 1999, unde a rămas până în 2007. De-a lungul acestei perioade a avut opriri în mai multe „stații” ale businessului din Germania, lucrând în vânzări, audit, dar și ca asistent al membrilor din board. Ulterior a ajuns director de depozit. Era anul 2007 când a plecat de la Lidl la Rewe. Inițial a deținut o poziție în Germania, iar în 2008 a hotărât să vină în România, unde urma să fie membru în board și să se ocupe de partea de vânzări și logistică. După o perioadă de circa doi ani a fost promovat în funcția de director general, poziție pe care a păstrat-o doi ani. Apoi, în 2013, s-a întors la Lidl pe aceeași poziție pe care o deținuse inițial în Penny Market, respectiv responsabil de vânzări și logistică și președinte al Consiliului de Conducere. În decembrie 2015 a preluat funcția actuală, cea de director general al Lidl România.