Care este orașul vedetă al României în domeniul atragerii investițiilor publice și private, ce a adunat miliarde de euro pentru a se dezvolta și ca cetățenii să aibă o viață mai bună
Oradea a atras în ultimii 17 ani investiții private de 1,3 miliarde de euro și investiții publice de 1,2 miliarde de euro prin fonduri europene, contribuind semnificativ la creșterea nivelului de trai. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, explică…
Oradea a atras în ultimii 17 ani investiții private de 1,3 miliarde de euro și investiții publice de 1,2 miliarde de euro prin fonduri europene, contribuind semnificativ la creșterea nivelului de trai. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, explică faptul că miza dezvoltării orașelor, având cetățenii în centrul atenției, constă în promovarea măsurilor de sporire a atractivității pentru noi investiții și în stimularea competitivității naționale, astfel încât oamenii să își dorească să trăiască acolo, în loc să emigreze.
În 2024, Oradea a devenit primul oraș din afara Capitalei ales pentru organizarea conferinței *Cities of Tomorrow* de Camera de Comerț Româno-Germană (AHK), datorită performanței sale în atragerea de investiții europene și private, care asigură zeci de mii de locuri de muncă. Mai mult, Oradea a atras cea mai mare investiție de tip green-field din ultimii ani – compania finlandeză Nokian construind o nouă fabrică de anvelope de 650 de milioane de eu-ro. „Alegerea a fost simplă în privința locației. Oradea este un model pentru România, demonstrând cum orașele pot deveni un succes și o perspectivă reală pentru cetățeni. Prin evenimentul *Cities of Tomorrow*, ne dorim să promovăm dezvoltarea orașelor din România astfel încât cetățenii să își dorească să locuiască și să muncească în aceste orașe. AHK România dorește să reducă migrația spre Vest și să atragă companii germane în orașe și regiuni cu perspective de dezvoltare sustenabilă pe termen lung,” a declarat Sebastian Metz, directorul general AHK România.
Ilie Bolojan a condus dezvoltarea Oradiei în ultimii 17 ani, întâi ca primar, iar din 2020 ca președinte al Consiliului Județean Bihor, extinzând acum zona urbană pentru a oferi spațiu suplimentar de dezvoltare companiilor locale. „AHK ne-a inspirat prin perseverența de a organiza *Cities of Tomorrow* și prin exemplele lor de bună practică. Dezvoltarea se face prin profesionalism și perseverență, și nu neapărat prin implicarea membrilor de partid, iar uneori este necesar să mergi împotriva curentului. Noi am investit în sistemul de termoficare, cel mai extins din România, inspirându-ne din modelul german, unde costurile de încălzire sunt cu 10% mai mici decât cele ale încăl-zirii convenționale pe gaz. Ne-am inspirat și din sistemul de reabilitare a clădirilor, aplicând supraimpozitare și susținere financiară pentru proprietari. În acest fel, am realizat o simbioză între dezvoltarea urbană și economică a orașului,” a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Luna trecută avut loc inaugurarea oficială a Parcului Științific și Tehnologic Bihor, un centru de excelență dedicat inovației și cercetării în domeniul științei și tehnologiei. Investiția de 8,8 mil. euro a fost finanțat în proporție de 60% de CJ Bihor și 40% fonduri europene.


Oradea este un oraș în creștere. Creșterea vine din oportunități și un mediu locuibil atractiv. Trebuie să asigurăm siguranță, oportunități pentru tineri și o reducere a impactului asupra mediului. – Mihai Jurca, city manager, Oradea
Ambasada Germaniei consideră Oradea un exemplu de bune practici, punând accent pe sistemul de termoficare care utilizează resursele de apă termală aflate sub oraș. „Spitalul, sistemul modern de termoficare și cele 70 de noi branșamente realizate în 2023 sunt exemple de bune practici în dezvoltarea urbană și regională. Ne aflăm în locul potrivit pentru a discuta despre *postinfrastructură* și tehnologii emergente, depășind noțiunea de infrastructură fizică și trecând la rețele inteligente pentru gestionarea resurselor, adaptate provocărilor actuale, cum ar fi urbani-zarea rapidă și schimbările climatice,” a declarat Cristina Raicu, director adjunct pentru servicii economice în ca-drul Ambasadei Germaniei.
Orașul Freiburg, considerat unul dintre cele mai frumoase și însorite orașe din Germania, cu o populație de aproxi-mativ 230.000 de locuitori, a fost prezentat drept studiu de caz. Dr. Wulf Daseking, fost șef al planificării urbane și expert în sociologie și planificare urbană, a explicat că Freiburg are peste 400 km de piste de biciclete, iar 61% din-tre locuitori folosesc bicicleta săptămânal, comparativ cu 39% pentru mașini și 35% pentru transportul public.
În Vest, investițiile prioritizează reducerea emisiilor de carbon pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Aceasta nu doar că provoacă temperaturi mai ridicate, ci și vreme extremă și fenomene meteorologice care gene-rează pagube de miliarde de euro. Bolile respiratorii, ca efect al poluării aerului, afectează tot mai mulți cetățeni la nivel global. În România, numărul cazurilor de boli respiratorii a crescut cu 10% în 2022 față de anul precedent, po-trivit datelor Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică, citate de Ministerul Sănătății.
Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului cauzează anual peste 1.200 de decese premature în Europa în rândul persoanelor sub 18 ani. „Prioritatea trebuie să fie reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Benzina, un combustibil fosil, nu poate reprezenta viitorul. România, ca parte a UE și semnatară a Acordului de la Paris, trebuie să găsească soluții pentru a dezvolta locuințe neutre din punct de vedere energetic și să formeze specialiști care să faciliteze tranziția către o economie verde,” a subliniat Wulf Daseking.




În opinia lui Daseking, când coeficientul de utilizare a terenului depășește 1,2, parcările ar trebui să fie realizate subteran, iar în apropierea stațiilor de transport public, dezvoltatorii nu ar trebui să construiască locuri de parcare. „Am implementat această strategie în Germania, și oamenii au început să folosească tramvaiul. Este un model ce ar putea fi replicat și în România,” a adăugat el.
Totuși, dezvoltatorii locali susțin că acest model este greu de aplicat pe piața premium, unde familiile dețin adesea 2-3 mașini. România încă suferă din cauza unui transport public deficitar, iar abia recent au fost demarate noi pro-iecte de extindere a rețelei de metrou. Germania, pe de altă parte, a investit de zeci de ani în transport feroviar elec-trificat, de la trenuri la tramvaie, asigurând un transport public funcțional și eficient.„Nu venim în România pentru a impune un model, ci pentru a prezenta soluții care pot fi adaptate. O idee este de a direcționa traficul către o centu-ră ocolitoare, stabilind viteza maximă la 30 km/h în interiorul acesteia. De asemenea, reducerea locurilor de par-care poate transforma spațiile urbane, așa cum a fost cazul în Lyon, unde orașul a devenit mult mai atractiv după eliminarea mașinilor parcate,” a explicat profesorul.
Planul de dezvoltare al Oradiei include măsuri sustenabile, printre care și extinderea sistemului de termoficare la care se conectează inclusiv clădirile noi. „Oradea este un oraș în creștere. Creșterea vine din oportunități și un me-diu locuibil atractiv. Trebuie să asigurăm siguranță, oportunități pentru tineri și o reducere a impactului asupra me-diului,” a spus Mihai Jurca, city managerul Oradiei. Conferința a abordat și teme legate de tehnologiile AI, infrastruc-tura viitorului, lanțurile de aprovizionare și impactul schimbărilor climatice. Jens Hoffmann, reprezentant LAND Germany GmbH, a apreciat faptul că „evenimentul a fost un cadru propice pentru a explora soluții de tranziție către orașe mai ecologice, care atrag talente și cresc calitatea vieții.” Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a subliniat că obiectivul conferinței este promovarea și dezvoltarea orașelor viitorului, având cetățenii în centrul atenției. „Un oraș al viitorului înseamnă creșterea calității vieții și a oportunităților de muncă, reducând astfel migrația și asigurând o viață mai bună pentru toți locuitorii.”

Nu venim în România pentru a impune un model, ci pentru a prezenta soluții care pot fi adaptate. O idee este de a direcționa traficul către o centură ocolitoare, stabilind viteza maximă la 30 km/h în interiorul acesteia. De ase-menea, reducerea locurilor de parcare poate transforma spațiile urbane, așa cum a fost cazul în Lyon, unde orașul a devenit mult mai atractiv după eliminarea mașinilor parcate. – Dr. Wulf Daseking