Care este lucrul de care majoritatea oamenilor au parte zilnic și care ne „îmbolnăvește cu zile”. Un studiu spune că poate provoca boli cardiovasculare
Aglomerația rutieră ne „îmbolnăvește cu zile” Aglomerația rutieră ne afectează grav sănătatea. Cu cât zona în care trăim este mai aglomerată, cu atât crește riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare. Știm deja că poluarea este cel mai mare…
Aglomerația rutieră ne „îmbolnăvește cu zile”
Aglomerația rutieră ne afectează grav sănătatea. Cu cât zona în care trăim este mai aglomerată, cu atât crește riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare.
Știm deja că poluarea este cel mai mare risc pentru sănătate la nivel global și este răspunzătoare pentru boli de inimă, de plămâni, infarct, internare în spital, diabet sau deces.
Un nou studiu, publicat în Atmospheric Environment, arată că expunerea pe termen lung la poluarea provocată de traficul rutier (noxe, zgomote) afectează grav sănătatea adulților, iar asta cu vine cu costuri și pentru sistemul de sănătate.
Este un prim studiu empiric asupra impactului invizibil, greu de cuantificat, al expunerii pe termen lung la poluarea din trafic și arată că din păcate, chiar și concentrații mici de dioxid de azot ne afectează sănătatea, vulnerabili fiind cel mai mult adulții de peste 65 de ani sau persoanele cu diferite afecțiuni.
În plus, efectele noxelor este cu atât mai pronunțat asupra oamenilor care suferă deja de afecțiuni cardiovasculare.
Cercetătorii americani au analizat poluarea dintr-un cartier din Oakland, California și date privind sănătatea pe o durată de cinci ani, de la 25.000 de rezidenți adulți.
Astfel, studiul arată că, per total, în cazul celor care trăiesc în cartiere poluate, costurile sistemului de sănătate cresc cu 7% anual din cauza expunerii la poluare, si cu 23% în cazul îngrijirii de urgență, comparativ cu populația din zone mai puțin expuse la poluare.
„Dușmanul” invizibil al sănătății: dioxidul de azot
Dioxidul de azot (gaz foarte toxic, cu miros iritant, de culoare maro-roșiatic) se formează din emisiile mașinilor, autobuzelor, camioanelor sau motocicletelor, spre exemplu.
Aerul care conține dioxid de azot, odată inspirat, poate irita sistemul respirator. Pe perioade scurte, expunerea la dioxit de azot agravează afecțiunile respiratorii, precum astmul. Iar la persoanele sănătoase, expunerea pe termen lung duce la îmbolnăvirea de astm și alte afecțiuni respiratorii.
Totodată, dioxitul de azot, alături de alte gaze puternic reactive din aer pot forma „cocktail-uri” mai nocive, precum și ploi acide, care afectează ecosistemele, precum lacurile și pădurile.