Care este legătura dintre salariile mari și componentele auto sofisticate

La doi ani de când Markus Schaefer, membru în consiliul de administrație al Mercedes-Benz Cars și supply chain manager, a venit la Sebeș pentru a vesti investiția de 300 de milioane de euro, neamțul a făcut un anunț discret, dar cu o importanță și mai mare. „În această locație ne vom angaja la dezvoltarea altor noi proiecte ce țin de trenul de rulare, în viitor. Suntem la începutul activității noastre. Avem mult potențial de dezvoltat. Ce ne dorim este să dezvoltăm acum această uzină și să vedem proiectul dus mai departe“, a spus executivul de la Daimler.

Atragerea de componente din trenul de rulare înseamnă mai exact producție de motoare și axe. Și pentru că uzina din România este supravegheată direct de către cea din Stuttgart, înseamnă că producția de acolo se poate replica și aici, adică și motoare. Mai mult, declarația vine după ce Daimler deja a cumpărat mai mult teren lângă situl actual de producție din Sebeș, unde compania se poate extinde în voie. Întrebat dacă terenul a fost cumpărat doar pentru a-l securiza, decizie deseori adoptată de companii pentru a se asigura că nu vine nimeni să construiască aproape de ei sau pentru a-l utiliza, Markus Schaefer a spus doar că Daimler „dorește să se dezvolte în continuare“.

Spre comparație, la Stuttgart se produc anual circa 1,5 milioane de cutii de viteze, adică de cinci ori mai multe decât anul trecut la Sebeș, alături de aproape 700.000 de motoare. În România miza o reprezintă atragerea producției noului motor de 2,0 litri diesel, motor care poate ajunge la vânzări de sute de mii de unități anual. Cu o producție de cutii de viteze de aproape un milion de unități alături de o producție de 500.000 de motoare, Daimler poate urca rapid chiar și pe cea de-a doua poziție în topul exportatorilor, și chiar întrece Dacia, dacă aici vor fi produse motoare și mai scumpe decât cel de 2,0 litri.

Potrivit Daimler, la Star Transmission deja se produc pe lângă cutii de viteze și componente pentru acestea, dar și pentru motoare. „Cifra de afaceri ar putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze; acest lucru depinde de producție și mai ales de cererea din piață. Vom continua să urcăm și în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmission și Star Assembly. Anul trecut Star Transmission a urcat pe locul 10 în topul exportatorilor cu o producție de 300.000 de cutii de viteze (cele mai multe cu șapte trepte) și 8 milioane de componente mici pentru cutii.

Compania a demarat în acestă lună producția noii cutii de viteze, iar până la finalul anului previziunile se referă la triplarea producție, sau chiar mai mult. În prezent compania are la Sebeș o suprafață de producție de 120.000 mp, iar la Cugir încă 25.000 mp. Două treimi din suprafața actuală de la Sebeș, de 120.000 mp, sunt dedicate halei noi pentru cutia cu nouă trepte.

Noua cutie cu nouă trepte se regăsește pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potențialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unități anual, produse la Stuttgart și Sebeș, însă compania nu a specificat niciun detaliu legat de mixul de producție. Cu un preț mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producție ar fi la Sebeș, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru companie să urce direct pe podiumul exportatorilor.
Cel mai mare exportator al României este Dacia, în timp ce Ford România a pierdut anul trecut o poziție, coborând de pe locul trei pe patru, după ce a mutat motorul de 1,5 litri Ecoboost în Țara Galilor, iar producția lui B-Max a scăzut ușor.
„La finalul anului trecut aveam 1.800 de salariați, iar până la finalul acestui an vom mai recruta 500, pentru a crește numărul schimburilor în uzina care produce cutia de nouă trepte. Acum producem într-un singur schimb, iar până la sfârșitul lui 2016 vom ajunge la trei schimburi de producție“, a subliniat Falk Pruscha.

Având în vedere creșterea puternică a producției de cutii de viteze până la finalul acestui an, compania are în plan să dezvolte livrările și pe calea ferată, nu doar pe calea transportului rutier. În 2014, în momentul punerii pietrei de temelie a fabricii, fostul premier, Victor Ponta, le spunea nemților de la Daimler că vor circula în 2015 de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. La doi ani de la acele declarații nici măcar drumul până la Sibiu nu se face integral pe autostradă; al treilea lot al autostrăzii Sibiu-Orăștie, adică 22 km, între localitățile Săliște și Cunța, este închis din septembrie 2015, iar redeschiderea, în cel mai bun caz, va fi făcută în septembrie anul acesta. Cele mai optimiste previziuni indică 2017 ca termen de ianugurare al autostrăzii spre Nădlac, ceea ce se traduce, practic, în doi ani de întârziere.

„Căutăm noi posibilități de transport și ne uităm și spre alternativa de transport feroviar pentru viitor. Acum discutăm cu guvernul pentru a conecta situl de aici la calea ferată. Avem infrastructura la o distanță de trei kilometri și trebuie să vedem cum ne putem conecta pentru a putea transporta mai eficient“, a spus șeful fabricii Star Transmission.

Săptămâna trecută, comisia de transport din Parlamentul European a făcut o vizită la Ministerul Transporturilor, tocmai pentru a promova transportul feroviar în detrimentul celui rutier. Pe de altă parte, transportul de marfă pe calea ferată are în România o viteză medie de 23 km/h, iar infrastructura de autostrăzi abia reunește 700 km.