Care este legătura dintre profitul companiei și stresul angajaților

IT-iștii par răsfățații momentului: au zone de relaxare, spații de muncă în care creativitatea să fie potențată, iar în campusurile din Silicon Valley se poartă o adevărată bătălie pe tărâmul creativității în ce privește metodele prin care angajații pot fi motivați. Ecuația este cât se poate de simplă: companiile au remarcat că angajații sănătoși și mulțumiți muncesc mai mult și mai bine. Prin urmare, conceptul de well-being, care înglobează starea de bine deopotrivă fizică și psihică, își face tot mai mult loc și în strategiile pe care departamentele de resurse umane le definesc pentru loializarea angajaților. Astfel de programe reprezintă unul dintre principalii factori nonfinanciari care îi motivează pe angajați, demonstrându-le interesul companiei pentru echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Iar fenomenul se definește clar și în România, devreme ce crește cererea de programe well-being pentru angajați. La nivel european tendința a evoluat încet pe parcursul ultimilor ani, poate și pentru că în vreme de criză cele mai multe companii au fost preocupate mai mult de reducerea costurilor decât de relația dintre profitabilitate și starea de bine a angajaților; în Statele Unite însă, aceste programe se derulează de peste 15 ani. Companiile românești care accesează cel mai des programele de well-being au activități în domenii precum financiar-bancar, telecom, IT, FMCG sau industrie farmaceutică.

Anul trecut, 20% dintre companii au investit peste 100.000 de euro în programele destinate relaxării și motivării angajaților, atât la birou, cât și în afara locului de muncă, arată un studiu publicat recent de Centrul Fericirii cu scopul de a identifica principalele companii și persoane publice care au contribuit la starea de bine a românilor. La studiu au participat 45 de companii medii, mari și foarte mari, care și-au dorit ca angajații lor să se bucure de mai multe momente de sport și relaxare, precum și de oportunități de dezvoltare personală și implicare activă în comunitate. Jumătate dintre organizațiile participante la studiu au peste 500 de angajați, 20% au între 101 și 499 de angajați, iar 30% mai puțin de 100 de angajați. 20% dintre companii au alocat sume între 10.000 și 50.000 de euro în acest scop, iar 60% au investit sub 10.000 de euro în programele destinate angajaților. Între principalele servicii oferite de companii angajaților se numără evenimente și workshopuri de dezvoltare personală, programe de coaching, servicii de nutriție și masaj sau terapii alternative.

Un astfel de proiect a fost creat de UPC România și poartă numele de All for Kilimanjaro. După cum arată și numele, țelul proiectului a fost cucerirea muntelui Kilimanjaro, cel mai înalt din Africa, de o echipă de 15 angajați ai companiei UPC, care luna aceasta au fost însoțiți în călătorie de CEO-ul companiei, Robert Redeleanu. Finaliștii au trecut printr-o serie de provocări ce se găsesc online pe o platformă special creată pentru proiect și au fost evaluați la final de un juriu specializat, care a ghidat întreaga echipă pe tot parcursul proiectului. „Proiectul All for Kilimanjaro este o reprezentare puternică a modului în care noi acționăm și ne stabilim obiectivele. Și cum altfel să transpunem aceste valori dacă nu prin decizia de a propune echipei noastre o provocare ambițioasă precum aceea de a-și seta propriul Kilimanjaro și de a urca pe cel mai înalt vârf din Africa?“, spun reprezentanții companiei. Proiectul a debutat anul trecut, la scurt timp după ce au fost stabilite obiectivele, întregul program desfășurându-se pe o perioadă de circa un an și jumătate. Călătoria propriu-zisă pe Kilimanjaro, încheiată pe 27 august, a durat 12 zile, însă proiectul, împreună cu toate etapele acestuia, este gândit pe termen lung. Înainte de a escalada muntele, au fost stabilite obiective personale pe care toți angajații au fost invitați să le îndeplineasă; în plus, au fost implicați în activități care să le stimuleze dorința de a se autodepăși. În rândul provocărilor de pe platforma proiectului se numără cele prin care angajații UPC au fost încurajați să mizeze pe o alimentație sănătoasă, să facă sport sau să se implice în acțiuni de voluntariat și ecologizare. În etapele finale au existat și criterii eliminatorii, de pildă testarea rezistenței fizice, realizată cu ajutorul ambasadorilor proiectului – Alex Găvan, Alin Popescu, Paul Dicu – care au realizat și jurizarea. Reprezentanții companiei nu au indicat câți dintre cei 1.100 de angajați și sute de colaboratori din întreaga țară s-au implicat în proiect, dar au precizat că este vorba de „un număr mare“. Pe lângă proiectul vedetă, strategia companiei de a-și motiva angajații include diferite competiții sportive, ca maratoane, competiții de ciclism, campionate de fotbal, darts, bowling. „Pentru noi este foarte importantă creșterea nivelului de implicare a angajaților. Vrem să construim împreună, să avem o echipă unită, care să-și susțină colegii, să fie creativă și mereu deschisă la provocări“, adaugă reprezentanții UPC.

În cazul operatorului de telefonie mobilă Orange România, care are circa 3.000 de angajați, între metodele prin care sunt motivați angajații se numără activitățile desfășurate după orele de program; acestea se axează pe trei direcții: sănătate emoțională, sănatate fizică și dezvoltare personală. În 2012, având ca model strategia grupului- mamă, Orange România a investigat și oportunitatea creării unui program care să ofere angajaților posibilitatea de a învăța cum să își gestioneze stresul, iar compania le oferă programe de consiliere psihologică. „Totul a început din dorința de a ajuta angajații să înțeleagă ce este stresul, că acesta afectează atât viața personală cât și în cea profesională, indiferent de originea lui“, spune Irina Calomir, coordonator pentru dezvoltare organizațională la Orange. Astfel, operatorul telecom a pus la punct un program intern de well-being prin care oferă angajaților acces rapid și facil la descoperirea sau punerea în practică a hobby-urilor acestora, axându-se pe cursuri între care se numără cele despre nutriție, parenting, viață în cuplu, fashion, educație financiară, pictură, yoga, chi kung. „Ne-am dorit ca prin intermediul acestui program să ne ajutăm colegii să conștientizeze nevoia de echilibru între viața privată și cea profesională și să poată alege dintre instrumentele oferite de companie pe acelea care sunt relevante pentru viața lor în acel moment“, adaugă Irina Calomir. Tot ea mai spune că programele și instrumentele oferite s-au schimbat de-a lungul timpului, în funcție de preferințele angajaților: „Dacă ar fi să ne gândim la câteva exemple de programe foarte dorite, putem menționa programele de parenting sau de gestionare a vieții de cuplu într-un mod conștient, de ateliere, de hobby‑uri sau educație maternală“. Atelierele din cadrul programului de well-being sunt destinate tuturor angajaților, peste 60% dintre aceștia accesând cel puțin un atelier. „Credem cu tărie că o persoană fericită, care duce o viață echilibrată, este un angajat valoros și productiv. Acesta va lua decizii mai bune, se va putea concentra pe rezolvarea sarcinilor și va putea transmite o stare de bine și oamenilor cu care intră în contact, indiferent că vorbim de colegi de muncă, parteneri sau clienți“, spune Irina Calomir.

În România tendința generală pe această piață este de creștere, conform Alecsandrei Ioniță, CEO și well-being specialist la SmartExperience, furnizor de programe tip well-being pentru segmentul corporate. „Portofoliul nostru de clienți se mărește de la lună la lună. Pentru anul 2016 ne așteptăm la dublarea cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent“, declară ea, în contextul în care anul trecut firma a înregistrat o cifră de afaceri de 150.000 euro. Spre deosebire de anii trecuți, ea a observat o cerere din ce în ce mai mare și din partea companiilor cu origine românească. Ca urmare, SmartExperience lucrează la personalizarea atelierelor pentru companii cu un număr mic de angajați. „În ceea ce privește atelierele (re)creative pentru angajații firmelor românești, există în mod evident o creștere a solicitărilor. Companiile au observat că aceste programe au efect, drept urmare doresc să diversifice portofoliul“, adaugă reprezentanta SmartExperience. Ea este încredințată că este esențial ca „angajații să primească sprijin în a învăța să își gestioneze starea de bine. Ei trebuie să își cunoască nevoile și prioritățile pentru a putea alege în mod conștient lucrurile de care au nevoie și pe care compania le oferă“.

Wellbeing by SmartExperience oferă companiilor ateliere la locul de muncă din patru categorii: hobby, sănătate, echilibru personal și dezvoltare personală. Pe lângă atelierele prestabilite, compania primește deseori briefuri de la clienți, personalizând programele creative în funcție de dorințelor participanților. „Cu cei mai vechi dintre clienții noștri desfășurăm câte un atelier pe săptămână, conform planului de well-being stabilit pe o perioadă mai lungă de timp – de la câteva luni până la un an. Clienții vin cu noi solicitări în prejma sărbătorilor sau zilelor importante din an, orientându‑se și spre alte activități decât cele prestabilite“, spune Alecsandra Ioniță. Dintre cele 20 de companii cu care lucrează SmartExperience, pentru o parte organizează lunar câte un atelier, dar sunt și cazuri în care clienții au solicitări o dată pe trimestru.

În esență, companiile sunt tot mai atente la starea de bine a angajaților, iar fenomenul inițiat pe meleaguri străine a prins în horă și companiile locale, deopotrivă reprezentanțele multinaționalelor dar și companiile dezvoltate de antreprenori. Pentru că pentru orice firmă contează, până la urmă, profitul.