Care este gigantul mondial ce a reușit să vândă trei afaceri românești, pentru care a obținut 2,5 miliarde de euro, și care sunt planurile de viitor pentru țara noastră?

Fondul de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România ultimului deceniu, a vândut în ultimul an și jumătate toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul autohton – Profi (retail), Regina Maria (sănătate) și Cargus (servicii de curierat), valoarea a celor trei tranzacții (enterprise value) fiind de 2,5 mld. euro. Acum, investitorul caută noi ținte de achiziții pe piața locală, vizând ca peste 10 ani să reușească să obțină de două ori mai mulți bani – 5 mld. euro – de pe urma pariurilor autohtone. Ce companii sunt în vizorul fondului?

Am venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Economia a progresat foarte mult de atunci. Acum sunt mult mai multe companii de interes pentru noi. Sigur, au existat perioade când nu am avut în portofoliu firme din România, dar nu am dispărut niciodată din piață”, spune Robert Knorr, managing partner la MidEuropa. Prima tranzacție făcută local datează de mai mulți ani, fiind vorba de un pachet de acțiuni în cadrul operatorului telecom Connex, pachet vândut ulterior către Vodafone. Era anul 2003 când fondul de private equity cumpăra Connex, într-un consorțiu alături de alți investitori financiari. Doi ani mai târziu, vindea afacerea către grupul britanic Vodafone, care intra astfel în România. În 2015, fondul a revenit pe plan local și a investit treptat în trei companii, dintre care niciuna nu mai este acum în portoliul MidEuropa. E vorba de Regina Maria, Profi și Cargus (în ordinea cronologică a achizițiilor).

Un nou capitol

Totuși, povestea nu se termină aici. „Relația noastră cu România nu se încheie aici, e doar finalul unui ciclu investițional. E un lucru normal în domeniul nostru. Noi suntem încrezători în România și pariem în continuare pe economia locală”, adaugă executivul. Încrederea în economia autohtonă vine și în condițiile în care MidEuropa a realizat în ultimul an și jumătate exit-uri de 4 mld. euro. Din totalul sumei, 2,5 mld. euro au provenit din România, din cele trei tranzacții locale. Valoarea exit-urilor reprezintă enterprise value, deci include și datoriile. „Din perspectiva exit-urilor, piața locală a fost cea mai importantă țară pentru MidEuropa.” În continuare, fondul are în portofoliu mai multe companii din țări variate, în principal din Europa Centrală și de Est, precum Polonia ori Cehia, dar și din țările Baltice, Croația sau Slovenia. De altfel, prin unele dintre aceste firme, investitorul e în continuare activ în România. Doar că e o prezență indirectă mai degrabă decât directă. „Dincolo de investițiile directe, facem local și investiții indirecte, prin firmele din portofoliu. Spre exemplu, Symphonia, din Polonia, a făcut recent o a doua achiziție în România. Ne dorim însă ca și firmele din România în care investim să facă achiziții dincolo de graniță.” Un exemplu a fost Regina Maria – care a cumpărat MediGroup în Serbia. MidEuropa a achiziționat Regina Maria în 2015, iar trei ani mai târziu a preluat MediGroup din Serbia, un business pe care, apoi, treptat, l-a integrat cu cel autohton. Iar în această primăvară, le-a vândut la pachet către grupul finlandez Mehilainen. „Noi putem face exit și către alte fonduri, și către strategici, dar putem opta și pentru listarea la bursă”, spune Robert Knorr. Tot el adaugă însă că, în cazul celor trei businessuri locale, de partea cealaltă a mesei a stat de fiecare dată un strategic.

Focus pe rezultate

„Ultimul an și jumătate a fost unul foarte bun pentru noi. O serie de cicluri de investiție s-au încheiat și am reușit să semnăm acorduri cu investitori strategici importanți. Spre exemplu, la Regina Maria, vorbim de un investitor – grupul finlandez Mehileinen – care intră pentru prima dată în România. La Profi și la Cargus e vorba de investitori strategici deja activi în piață, care astfel își consolidează prezența aici.” Actorii din industria de M&A spun că într-o tranzacție, un investitor strategic e, de multe ori, dispus să fie mai „darnic”, mai exact oferă preț mai mare decât un fond, iar asta pentru că are altă strategie. Un fond investește pe termen limitat, de 4-5 ani, și speră să vândă în câștig. Un strategic nu are, de regulă, un orizont de timp în minte, ci doar planuri pe termen lung și foarte lung. „Scopul unui fond de private equity e să mai mult decât dubleze banii investitorilor. Uneori reușești să obții 3x, alteori mai mult, dar uneori obții mai puțin. În medie însă, per fond, vorbim de mai mult de 2x. Am avut și tranzacții cu multiplu de 5-6, iar asta îți permite să ai și investiții mai puțin reușite. În medie însă, randamentele oferite de fonduri sunt mai bune decât cele oferite de burse.” Robert Knorr adaugă că în cei 26 de ani de activitate a fondului, executivii nu au pierdut nicio investiție. El se referă la faptul că nu a fost închisă nicio companie preluată și nici nu a fost trecută „în categoria pierderi” niciuna dintre achiziții.

„Iar asta mă bucură nu doar pentru că nu îi dezamăgim pe investitori, ci și pentru că e o chestie reputațională. Când avem dificultăți, luptăm mult pentru ca în final lucrurile să se așeze.”

Pe de altă parte, când vine vorba de oportunități ratate, afirmă că au fost, dar nu în România. „Local, au fost situații (2-3) de companii la care ne-am uitat și pe care nu le-am cumpărat, iar apoi a intrat un strategic sau firma s-a dezvoltat cu forțe proprii. Dar nu le consider oportunități ratate. Ar fi fost așa dacă intră  un fond similar nouă în acționariat. Asta ni s-a întâmplat în alte piețe. Nu în România.” MidEuropa cumpără companii atât de la alte fonduri, cât și de la antreprenori. „Ne plac ambele situații. Când avem un fondator puternic în business, încercăm să îl ținem alături, e nevoie de continuitate. O țintă la care ne uităm acum, în România, are în acționariat atât fondatorul, cât și un fond”, adaugă el, fară a oferi detalii.

Ce știi și ce nu?

În mai puțin de doi ani, fondul de private equity a vândut toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul din România. Acum, investitorul nu mai deține nicio firmă locală, dar Robert Knorr spune că fondul e în discuții avansate pentru o nouă achiziție autohtonă. „Discutăm cu mai multe companii din România astăzi, companii din domeniile pe care noi le cunoaștem – servicii, retail & FMCG și sănătate. În cazul uneia dintre ele, suntem în discuții avansate.” Asta nu înseamnă automat că se va întâmâpla tranzacția. „Vrem însă să se întâmple și am muncit mult la asta. E posibil să fie chiar anul acesta.” MidEuropa a fost în ultimul deceniu un nume sonor pe piața locală de M&A, parafând o serie de tranzacții – și achiziții, dar și exit-uri – majore. „Ca fond de private equity, privim investițiile pe termen mediu și lung. Să cumpărăm, să investim și apoi să vindem necesită timp, mai ales când vrem ca lucrurile să se întâmple în termenii noștrii.” Așadar, există o componentă de incertitudine în ceea ce privește momentul unei achiziții sau al unui exit. E dificil să știi cu mult timp în avans exact când se poate întâmpla. „Spre exemplu, în decembrie 2023, după semnarea vânzării Profi, lucram la pregătirea exit-ului pentru Regina Maria și Cargus, dar nu știam când se vor întâmpla tranzacțiile.” În România, ținând cont de mărimea fondului și de mărimea țintelor vizate, MidEuropa analizează pentru o eventuală preluare cam 10 companii per sector pe an. Așadar, analizează 10 din sănătate, 10 din business services și 10 din retail-FMCG. „Unele nu se potrivesc cu ce căutăm noi ca mărime sau ca rezultate. Alteori nu putem investi pentru că fondatorul nu vinde pachetul majoritar. Sunt multe situații.” Deci, din 30 de oportunități, doar 4-5 discuții se îndreaptă către stadii mai avansate și apoi 2-3 sunt alese să meargă mai departe. „Iar în final, sperăm să semnăm o tranzacție.” Astfel, fondul are în plan să revină la cumpărare, purtând deja o serie de negocieri, unele mai avansate, altele mai puțin. „Când ne uităm la anumite oportunități din piață, construim un business plan pentru următorii cinci ani. Vrem să vedem încotro merge compania, iar asta în detaliu, costuri, venituri, etc. Facem analiză de piață, de furnizori, ne uităm la economie în ansamblul său.”

Toate țările au probleme

Executivul adaugă că e conștient că sunt unele dezechilibre în economia românească. Sunt lucruri ce trebuie făcute, iar oficialii fondului țin cont de ele. Însă, toate țările au probleme. Diferite, dar probleme. Chiar și așa, investițiile merg mai departe. „E important să existe încrederea că autoritățile vor face ceva în sensul ăsta. Noi credem că mai e loc de creștere în România. Alegem sectoare și companii care vor merge bine (sau mai bine decât media) ori chiar unele vor merge contra curentului.” Într-un ciclu de investiții, deci în decurs de 4-5 ani, MidEuropa investește, în medie, 1,5 mld. euro, spune Robert Knorr. „România este una dintre cele mai importante destinații de investiții pentru noi. Din totalul de 1,5 mld. euro, cam un sfert merge către România.” E o pondere corectă ținând cont de mărimea economiei, adaugă el. „Ambiția ar fi ca în 10 ani să facem exit-uri de 5 mld. euro aici (valoare dublă față de suma actuală anunțată pentru cele trei exit-uri – n.red.).” Fondul își concentrează atenția pe regiunea Europei Centrale și de Est, iar ca țări, Polonia e pe primul loc, în timp ce România vine pe doi, asta ținând cont de mărimea economiilor și de oportunităile din piață. „Găsim ținte interesante în România. Avem tichete de 50-200 mil. euro (equity ticket). Putem să mergem și mai sus, dar și mai jos. Mergem către sectoarele pe care le știm, unde avem expertiză și network. Ne uităm către cele care cresc rapid și care atrag atenția investitorilor”, precizează executivul. O diferență importantă între companiile private și cele listate la bursă e că, în cazul acestora din urmă, contextul economic și cel politic actuale au o influență mai mare. Capitalul privat are mai multă răbdare, spune Robert Knorr. El e gândit pe termen mai lung, pe când investitorii la bursă reacționează imediat. „Sigur că luăm în considerare contextul actual, dar nu vrem să ne lăsăm prea mult influențați de el. Spre exemplu, în acționariatul Regina Maria am stat 10 ani. Așadar, deși ne uităm la ce se întâmplă în prezent, investim pentru viitor.”

Cum funcționează?

În mod normal, un fond de private equity stă în acționariatul unei firme, în medie, cinci ani. „La Regina Maria noi am stat de două ori mai mult, dar am schimbat baza de investitorii la jumătatea perioadei (a fost realizată o tranzacție de tip secondary – n.red.). Am rămas pentru a investi în continuare și aveam nevoie de capital. Am văzut că mai e loc de creștere. Fondurile de PE pot fi flexibile, nu trebuie să stea musai un anumit număr de ani, perioada se poate prelungi.” În ultimul deceniu, în timpul cât MidEuropa a fost în acționariat, cele trei firme – Profi, Regina Maria și Cargus – s-au dezvoltat în urma unor investiții locale de 1 mld. euro (nu doar din fonduri proprii, ci și cu finanțare bancară), fapt ce le-a permis să crească rapid, spune el. „Nu includem aici sumele pe care le-am plătit pentru a le achiziționa (peste 750 mil. euro – n.red.).” În 2015, după o pauză mai lungă, fondul a revenit în România prin preluarea Regina Maria. Un an mai târziu, a cumpărat Profi, pentru ca ulterior să intre și în acționariatul Cargus. „Din cele trei exit-uri, am obținut 2,5 mld. euro (purchase price, deci inclusiv datoriile – n.red.). Este o sumă foarte mare.” România a ajuns la un alt nivel din punct de vedere al valorii tranzacțiilor. Acum, pe piața locală se pot semna mega-acorduri (de peste 1 mld. euro), chiar mai multe și într-un timp scurt. Regina Maria și Profi – ambele mega-tranzacții – au fost anunțate la distanță de doar un an și jumătate. „Asta arată unde a ajuns economia României.” Dintre cele trei exit-uri, singurul cu valoare comunicată e cel de la Profi – 1,3 mld. euro. La Regina Maria s-a vehiculat o sumă similară, însă a fost inclusă aici și afacerea-soră din Serbia (care era mai mică și a cântărit mai puțin în total). Robert Knorr nu oferă alte date. „Exit-urile de la Regina Maria și de la Cargus sunt tranzacții cu o valoare confidențială. La Cargus e vorba de o companie mai mică (decât Profi sau Regina Maria – n.red.) și totodată mai puțin vizibilă, pentru că oferă mult servicii B2B. Asta nu înseamnă că nu a fost o tranzacție de succes. Avem un parcurs fantastic în România, suntem foarte mulțumiți. Și nu doar noi, ci și investitorii. Și faptul că trei strategici au cumpărat aceste firme arată că le este recunoscută valoarea.” În ceea ce privește exit-ul de la Cargus, sursele din piață spun că valoarea a fost de sub 100 mil. euro, deci sub prețul de achiziție.  

De unde pot veni bani?

Acum, investițiile noi se vor face din noul fond recent ridicat, conform datelor din piață. Robert Knorr nu oferă detalii despre valoarea fondului sau despre stadiul lui. El spune însă că i-ar plăcea să aibă și investitori români care să parieze pe MidEuropa și, indirect, pe economia locală. „De ce investitorii români nu au investit în companii românești precum Profi sau Regina Maria? În fondurile noastre au investit fonduri de pensii din alte țări și au beneficiat de pe urma tranzacțiilor realizate de noi.” În România, fondurile de pensii nu pot investi în această clasă de active din cauza reglementărilor, adaugă el. Pe plan local, în 2020 a avut loc o schimbare. Mai exact, atunci, fondurilor de pensii li s-a permis să investească până la 10% din active inclusiv în fonduri de investiții. Apoi a venit pandemia, iar din vara lui 2022 s-a schimbat legislația și s-a revenit la 1% alocări (cu derogări până la 5% pentru fondurile de investiții care au luat bani din PNRR). Așadar, prea puțini din banii fondurilor de pensii ajung către fonduri de private equity sau VC. „Sper totuși ca rezultatele obținut de noi să încurajele mediul politic să ia o decizie, pentru că e vorba de bani care ar merge către piața locală. În felul acesta, și fondurile de private equity ar fi motivate să investească în România”, conchide el.

Calendarul activității MidEuropa în România:

2003 – fondul de private equity cumpără Connex, într-un consorțiu alături de alți investitori financiari.

2005 – MidEuropa vinde Connex către grupul britanic Vodafone, care intră astfel în România.

2015 – investitorul cumpără operatorul de sănătate Regina Maria într-o tranzacție estimată la momentul respectiv la 100 mil. euro.

2016 – MidEuropa plătește 533 mil. euro pentru a prelua retailerul Profi de la fondul de investiții Enterprise Investors, cea mai mare sumă achitată de un fond de investiții pentru o companie din România.

2019 – fondul de private equity achiziționează compania de curierat Urgent Cargus (denumită între timp Cargus).

2021 – într-o tranzacție de tip secondary, MidEuropa a vândut Regina Maria, însă cumpărătorul a fost tot el, doar că banii au provenit dintr-un alt fond.

2023 – grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, preia Profi de la fondul de investiții MidEuropa, într-o tranzacție de 1,3 mld. euro (preIFRS).

aprilie 2025 – MidEuropa a vândut Regina Maria.Investitorul finlandez Mehilainen a cumpărat la pachet și businessul MediGroup din Serbia. Tranzacția are o valoare de 1,3 mld. euro (enterprise value), spun sursele din piață, valoarea nefiind confirmată de părți.

iunie 2025 – Sameday, companie din grupul eMAG, a cumpărat Cargus. Fondul MidEuropa vinde ultima companie pe care o avea în portofoliu în România.

Românii din echipă

Bogdan Bunea
Biroul de la București e condus – de puțină vreme – de românul Bogdan Bunea, însă echipa locală mai cuprinde alți doi executivi autohtoni. Bogdan Bunea este pricipal la MidEuropa, mai exact la biroul de la București, pe care îl conduce. El este responsabil pentru găsirea de ținte pentru fond, dar și de execuția tranzacțiilor și de monitorizarea investițiilor. Executivul s-a alăturat MidEuropa în 2020, după ce anterior a lucrat la Rothschild & Co la Londra. Are un mater în finanțe internaționale la HEC Paris, după cum scrie pe site-ul MidEuropa. Ocupă funcția actuală de puțină vreme, de la începutul acestui an, conform informațiilor de pe profilul lui de pe rețeaua de socializare de business LinkedIn. De altfel, potrivit datelor Business Magazin, tot biroul de la București s-a dezvoltat recent. Anterior, el a fost condus de turcul Berke Biricik, care însă a plecat în decembrie 2022. Iar de atunci, nimeni nu i-a luat locul, spun sursele din piață. Acum poziția de principal o ocupă în premieră un român – Bogdan Bunea.

Valentina Giambașu
Alte două persoane lucrează aici. Una dintre ele este Valentina Giambașu, care este investment executive și care lucrează la MidEuropa din 2023. La fel ca și Bogdan Bunea, și ea a lucrat la Rothschild & Co la Londra, unde s-a ocupat de activitatea din Europa Centrală și de Est. Absolventă a Academiei de Studii Economice din București, ea are un master în finanțe la Universitatea Bocconi din Italia.

Luiza Sălăgeac
Echipa de la București e completată de Luiza Sălăgeac, office manager al biroului din Capitală. Ea lucrează pentru fond din 2019.

Andrei Voicu
Dincolo de cei trei români de la București, mai există unul în echipa de la Londra. În total, pe site-ul propriu, figureză 48 de oameni care lucrează pentru MidEuropa, ceea ce înseamnă că circa 10% sunt români. La Londra, Andrei Voicu este investor relations associate, lucrând pentru fond din 2023. El se ocupă de strângerea de fonduri, de relațiile cu investitorii și de PR. Anterior, a fost credit sales analyst la Barclays Investment Bank. El deține un master (MPhil) în finanțe și economie la Universitatea Cambridge și a absolvit studiile de licență la Universitatea Warwick.