Care este este prima întebare pe care și-o pun acum brandurile și afacerile când vor să facă bani și care bate orice altă strategie legată de calitate, branding sau preț

Social media a adus influențe peste tot – și s-au resimțit și mai puternic de la pandemie încoace. De atunci am început să ne uităm către tranduri, să înțelegem cum funcționează marketingul cu influenceri, cât awareness poate aduce un simplu video pe TikTok care face mii de vizualizări. Și fără să ne dăm seama social media ne-a schimbat obiceiurile de consum – nouă, consumatorilor, iar pentru branduri, afaceri – a devenit o strategie în sine.

Astăzi, un produs nu mai este considerat reușit doar pentru că este bun (calitate, branding, preț). Un restaurant nu mai este apreciat doar pentru mâncarea bună pe care o aduce pe mesele clienților. O destinație nu mai este aleasă exclusiv pentru peisaje. O carte nu mai ajunge bestseller doar prin recomandările criticilor.

Înainte de toate acestea, apare o altă întrebare: câtă atenție generează? Pentru că acum totul trebuie să fie o experiență în sine.

Trăim într-o economie în care atenția a devenit cea mai valoroasă monedă. Iar social media nu este doar piața în care aceasta se tranzacționează, ci și locul în care se stabilesc regulile jocului. Cât de util e să te asociezi cu trendurile din online pentru tine ca brand/afacere? Lunile trecute, trendul cu Millenials vs Gen Z a generat mii de postări în social media. Timp de o săptămână, feedul de Instagram a fost plin de branduri care s-au asociat cu acesta și l-au personalizat pentru produsele sau serviciile lor. De la companii aeriene, la branduri de make-up, restaurante și cafenele – majoritatea au văzut o oportunitate de a fi prezenți și de a le arăta clienților că țin pasul cu trendurile.

Social media a reușit să schimbe felul în care companiile gândesc produse, construiesc experiențe, gândesc campanii și iau decizii. Fără să ne dăm seama, algoritmul a devenit un fel de director de creație invizibil – și decisiv pentru că recompensează constant anumite comportamente. Iar companiile, firesc, învață din aceste semnale.

Să luăm exemplul industriei alimentare. Nu mai este suficient ca un preparat să fie gustos. Trebuie să fie spectaculos vizual, să creeze reacții, să fie fotografiat și distribuit pe social media, să găsim postări despre local la un search pe TikTok sau Instagram, care acum ambele funcționează ca motoare de căutare mult mai la îndemână pentru tineri decât Google.

Hotelurile investesc în spații „instagramabile”, conștiente că fiecare turist poate deveni un canal media, clasicul user generated content. Și lucrurile astea nu sunt populare doar printre tineri. Zilele trecute eram la stomatolog și vorbind de vacanțe printre altele, doctorul, în jur de 50 de ani, îmi recomanda o cafenea „instagramabilă”, termen folosit chiar de el.

În beauty, experiența de unboxing și goodie bag / pachet de PR sunt aproape la fel de importante ca produsul în sine, iar textura unei creme sau sunetul unui ambalaj sunt gândite și pentru ecranul telefonului. Sau felul în care acestea vin ambalate – totul trebuie să fie în trend pentru a face clienții să pozeze și posteze mai apoi produsul.

În urmă cu câțiva ani, aceste detalii păreau superficiale și sunt convinsă că pentru unele persoane încă par. Totuși, astăzi, ele fac parte din strategia de business.

Fenomenul este și mai evident dacă privim către industriile creative. Muzica este construită astfel încât refrenul să apară cât mai repede, pentru a funcționa
într-un clip de 15 secunde. Cărțile ajung bestseller datorită comunităților precum BookTok, unde recomandările utilizatorilor pot transforma un titlu publicat cu ani în urmă într-un fenomen viral. Filmele și serialele sunt promovate prin meme, trenduri și provocări înainte ca publicul să le vadă efectiv.

Am ajuns chiar să avem expresii precum „TikTok made me buy it” sau „TikTok influenced me”, care descriu un comportament devenit obișnuit: cumpărăm pentru că am văzut un produs de suficiente ori în feed și ne face să simțim FOMO (fear of missing out) dacă nu îl avem și noi. Desigur, asta deschide și discuția despre consumerism.

În același timp, social media a transformat autenticitatea într-o resursă economică. Ani la rând, brandurile au încercat să fie impecabile. Astăzi, oamenii au mai multă încredere într-un videoclip filmat cu telefonul decât într-o reclamă în care se vede că s-au investit mulți bani. Vor să vadă cine sunt oamenii din spatele companiei, cum arată fabrica, cum se iau deciziile și chiar ce greșeli apar pe parcurs.

Paradoxal, autenticitatea a devenit una dintre cele mai sofisticate strategii de comunicare.

Astăzi, toate brandurile concurează pentru același lucru: atenția. O bancă nu mai concurează doar cu alte bănci. O editură nu se mai luptă doar cu alte edituri. Un retailer nu mai concurează exclusiv cu retailerii din aceeași categorie. Toți încearcă să câștige câteva secunde din timpul unei persoane care derulează sute de videoclipuri într-o singură zi.

Nu întâmplător, aproape orice organizație produce astăzi conținut. Băncile au podcasturi. Companiile industriale filmează procesele de producție. Medicii explică afecțiuni pe TikTok. Profesorii predau pe YouTube. Directorii executivi devin creatori de conținut, iar angajații se transformă în ambasadori ai companiei.

Iar în următorii ani, acesta va fi probabil cel mai important avantaj competitiv al unui business. Nu cine produce mai mult, ci cine reușește să rămână în mintea oamenilor după ce închid aplicația.   

Oana Ioniță este Social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium