Care este cea mai săracă localitate din România și care este cea mai bogată?

Bugetul administrațiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvențiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE și alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din județele Iași (709 milioane lei), Timiș (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) și Argeș (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomița, Brăila și Covasna sunt județele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din județul Iași, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziție în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuției bugetare din 2015, Primăria Dragomirești din județul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanța, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Florești din Cluj, comuna Cumpăna din Constanța, Aricești din Prahova, Valu lui Traian din Constanța, Dumbrăvița și Giroc din Timiș.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necșești din Județul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămași, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are șanse de dezvoltare. Paradoxal, Necșești se află la doar 100 de kilometri de București, cel mai bogat oraș al țării.

Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 

Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.

În ultimii zece ani, un sfert din județele României și-au crescut ponderea deținută în economia națională. Deloc surprinzător, București a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condițiile în care populația reprezintă doar 11% din totalul populației rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiș, Ilfov și Constanța – acestea înregistrând creșteri semnificative ale ponderii în PIB.

Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Județele cu cele mai ridicate valori sunt București, Constanța, Timiș, Cluj și Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinți, Botoșani, Giurgiu și Vaslui. Diferența dintre București și Vaslui este însă una uriașă: 21.000 de euro față de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în București este 260% față de media națională.

De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferențele între regiuni erau evidente încă de atunci: în București PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce același indicator aplicat județului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. București, Constanța, Brașov și Hunedoara sunt județele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creștere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creșteri s-au înregistrat în Harghita și Bihor, sub 500 de euro.