Care este cea mai mare victorie obținută de Ucraina împotriva Rusiei, în războiul care durează de peste 4 ani

Într-o bună zi, Kievul s-ar putea să aibă un muzeu plin cu material militar rusesc rămas din campania Moscovei de a supune Ucraina, scrie un editorialist de la Financial Times într-o opinie în care argumentează de ce războaiele, demonstrațiile de forță ale unei țări împotriva altei țări sau a unor armate neregulate, par să nu mai funcționeze, nu mai sunt eficiente.

Teritoriile mari nu mai pot fi cucerite și stăpânite cu forța. Astfel, Rusia nu poate cuceri Ucraina invadând-o cu armata. Însă războiul din Ucraina este unul atipic. Lupta se duce cu arme moderne care devin rapid depășite, cu tehnologiile viitorului, iar rezultatele sunt la nivelul blocajelor din Primul Război Mondial. Rusia a câștigat de mult prima rundă: consensul este că nimeni nu-i va mai scoate pe ruși din Crimeea sau din Donbas, teritorii ucrainene cucerite în invazia din 2014. Obiectivul incursiunilor din 2022 a fost schimbarea puterii politice de la Kiev, readucerea țării sub influența rusească și, foarte probabil, crearea unui culoar rusesc spre gurile Dunării, în nordul Mării Negre. Acesta nu a fost atins. Dar Rusia este departe de a-și fi epuizat forțele și a devenit o economie de război, care întărește puterea politică a Kremlinului. Războiul a adus prosperitate nesperată republicilor sărace și îndepărtate de civilizație ale Rusiei. Aduce salarii, aduce producție industrială, chiar dacă ea ține de fabricarea armelor. Soldații de pe front sunt plătiți bine. Familiile victimelor primesc alocații bune. Războiul a devenit un uriaș program social. Redistribuie avuția țării dinspre centrele economice, tehnologice, industriale și politice tradiționale spre zonele și indivizii cu venituri mici. Războiul începe să țină loc de educație. Militarii devin un grup social favorizat. Rusia are nevoie de război și timpul curge în favoarea ei și a puterii de la Kremlin. Dar până la supunerea Ucrainei mai e. Cucerirea va fi, probabil, imposibilă. Și, oricum,  ocuparea întregii țări este mult prea costisitoare.

Marea victorie a ucrainenilor este că economia și industria lor nu au colapsat. Este că afacerile continuă să trăiască, și chiar să evolueze, adaptându-se la incertitudini, la resursele limitate și la lipsa de energie. După patru ani de război, Ucraina a învățat să-și reconfigureze forțele economice, după cum se arată într-o analiză a băncii centrale a Finlandei, și ea o țară care știe ce însemnă războiul cu Rusia vecină. Până la sfârșitul anului 2025, PIB-ul real al Ucrainei își revenise la 79% din nivelul din 2021, anul de dinainte de război. Atingerea cotelor de dinainte de invazia rusă în vremuri de conflict pare o sarcină aproape imposibilă. Dar în același timp, conform estimărilor preliminare, PIB-ul nominal exprimat în dolari de anul trecut s-a ridicat la aproximativ 207 miliarde de dolari, depășind valoarea de dinainte de război, din 2021  – 200 de miliarde de dolari. A trecut peste un deceniu de când Rusia a lansat acțiuni militare împotriva Ucrainei, cucerind Crimeea și Donbasul, iar noua etapă a invaziei la scară largă a intrat în cel de-al cincilea an și cu toate acestea economia ucraineană continuă să crească, să evolueze și chiar să inoveze, se arată în analiza Băncii Finlandei.

Marea victorie a ucrainenilor este că economia și industria lor nu au colapsat. Este că afacerile continuă să trăiască, și chiar să evolueze, adaptându-se la incertitudini, la resursele limitate și la lipsa de energie. Până la sfârșitul anului 2025, PIB-ul real al Ucrainei își revenise la 79% din nivelul din 2021, iar PIB-ul nominal exprimat în dolari s-a ridicat la aproximativ 207 miliarde de dolari, depășind valoarea de dinainte de război. Estimarea preliminară arată că PIB-ul țării a crescut cu aproximativ 2% anul trecut, în pofida întreruperilor zilnice de electricitate.

Estimarea preliminară a serviciului de statistică de stat Ukrstat arată că PIB-ul țării a crescut cu aproximativ 2% anul trecut, chiar și cu întreruperile încălzirii și electricității care au afectat cea mai mare parte a țării timp de 8-14 ore pe zi. Sprijinul internațional, răspunsurile adecvat proporționate și prompte ale oficialilor ucraineni, împreună cu menținerea unei economii de piață funcționale au fost esențiale pentru remarcabila poveste de supraviețuire a Ucrainei. Cum au schimbat ultimii patru ani economia Ucrainei? Forțele rusești ocupă astăzi o cincime din suprafața Ucrainei. Aproximativ 15% din populația țării (în mare parte femei și copii) a fugit din țară din cauza invaziei. Peste trei milioane dintre persoanele care au rămas și-au părăsit locuințele și au căutat adăpost în interiorul țării. Industriile care deservesc sectoarul civil și cel de apărare suferă de o lipsă gravă de forță de muncă, în special de lipsa specialiștilor cu studii superioare. Având în vedere aceste presiuni masive, nu este surprinzător că economia Ucrainei la sfârșitul anului 2025 era cu aproximativ 20% mai mică decât în 2021. Cel mai mare impact economic al războiului de agresiune a fost asupra finanțelor guvernamentale. Sectorul public a înregistrat din nou un deficit semnificativ de 25% din PIB în 2025 (excluzând sprijinul extern). Înainte de război, deficitul era de până la 10%. Cheltuielile combinate pentru securitatea internă și apărare (inclusiv sprijinul pentru echipamente militare din străinătate) au reprezentat mai mult de o treime din PIB-ul Ucrainei, ceea ce reprezintă probabil un record mondial actual.

Deși raportul dintre veniturile proprii ale țării și cheltuieli a crescut de la 47% la aproape 60%, finanțele publice depind în mare măsură de finanțarea externă. Cea mai mare parte a sprijinului bugetar din surse externe vine sub formă de împrumuturi condiționate. Anul trecut, finanțarea externă directă s-a ridicat la 52 de miliarde de dolari, din care mai puțin de 700 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi. De asemenea, anul trecut Ucraina a strâns 14 miliarde de dolari din vânzarea de obligațiuni pe piața internă. Războiul la scară largă a modificat structura economiei. Inevitabil, un război defensiv prelungit crește rolul statului în economie. Valoarea adăugată a administrației publice și de apărare din 2025, măsurată ca pondere din PIB în prețurile din 2021, a fost dublă față de cea din 2021 (12%). Printre cele mai importante ramuri economice ale Ucrainei, activitatea minieră și de exploatare a carierelor a avut cel mai mult de suferit în timpul războiului, deoarece majoritatea operațiunilor miniere ale țării sunt situate în teritoriile ocupate ilegal de ruși. Contribuția agriculturii la producția economică ucraineană a rămas însă în mare parte neschimbată, dar importanța sectorului pentru exporturi a crescut de la 40% la 60%. Războiul a conferit sectorului manufacturier din Ucraina, care în mod tradițional susținea industriile de extracție a resurselor și, în special, industria siderurgică, un nou rol semnificativ în producția pentru sectorul de apărare.

Fabricarea de drone, în special, a devenit cea mai nouă industrie. Producția de drone, de câteva mii de unități la începutul anului 2022, a crescut la aproximativ 2,2 milioane în 2024 și ar putea depăși 4 milioane de unități în acest an. Capacitatea actuală de producție depășește propriile nevoi ale țării, chiar și în mijlocul unui război defensiv. Ucraina a acordat primele sale licențe de export în timp de război și construiește în prezent centre de export pentru a prezenta soluțiile oferite de firmele de apărare ucrainene posibililor cumpărători. Cele zece centre care urmează să fie construite anul acesta vor fi situate în principal în Europa de Nord. Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale revoluției dronelor din Ucraina este că piața de profil are ca fundație un ecosistem de firme recent înființate, mici și agile, care operează eficient în cadrul unei rețele. Acest lucru este foarte diferit de industriile militare tradiționale cu care era obișnuită până acum lumea. De obicei, acestea sunt dominate de câțiva giganți de stat. La sfârșitul anului 2025, aproximativ 500 de producători de drone operau în Ucraina. Conform unei definiții mai largi, care include dezvoltatorii de componente și software, peste o mie de firme de tehnologie deserveau industria dronelor. Având în vedere că Ucraina avea doar o mână de producători de arme înainte de război, această realizare este impresionantă. Mai mult, ciclurile rapide de inovare explică o mare parte din succesul industriei dronelor din această țară. Feedbackul zilnic de pe front este folosit pentru a identifica ce funcționează și ce nu. Proiectele de drone pot fi actualizate zilnic sau săptămânal, nu lunar sau anual, așa cum se întâmplă în majoritatea sistemelor de arme furnizate în prezent Ucrainei de aliații săi.

Războiul a modificat profund structura economiei. Fabricarea de drone a devenit o industrie-cheie: producția a crescut de la câteva mii de unități în 2022 la aproximativ 2,2 milioane în 2024 și ar putea depăși 4 milioane anul acesta. Aproximativ 500 de producători de drone operau la sfârșitul lui 2025, iar peste o mie de firme tehnologice deserveau sectorul. Ciclurile rapide de inovare și feedbackul zilnic de pe front permit actualizări constante ale produselor, transformând industria de apărare într-un ecosistem agil, diferit de modelul tradițional dominat de giganți de stat.

În primele zile ale războiului, Ucraina a impus restricții severe asupra mișcărilor valutare și de capital pentru a-și proteja rezervele valutare și a preveni scurgerea capitalurilor. Pe măsură ce criza acută se stabiliza, Banca Națională a Ucrainei a pornit liberalizarea treptată a reglementării cursului de schimb. Startul a fost dat încă din octombrie 2023. La începutul anului 2024, banca națională a facilitat transferurile de bani legate de importuri, servicii și plăți de dobânzi pentru a fluidiza operațiunile comerciale și comerțul internațional. În 2025, politica monetară acomodativă a fost extinsă pentru a oferi „liberalizare stimulativă”, prin care operațiunile valutare interzise anterior au fost permise în măsura în care noi fluxuri de capital străin puteau ajunge la firme. Lista operațiunilor valutare permise a fost, de asemenea, extinsă pentru a include aspecte precum datoriile de import preexistente, finanțarea subsidiarelor străine și limitele privind efectuarea plății de dividende către investitorii din străinătate. Cel mai remarcabil este faptul că o mare parte a economiei Ucrainei funcționează astăzi în condiții de piață liberă, iar prețurile de consum nu sunt reglementate. Rolul statului este de a acorda subvenții în caz de urgență, dar nu de a înlocui întreprinderile private. Spre exemplu, subvențiile sunt acordate pentru achiziționarea de generatoare de rezervă, panouri solare sau alte echipamente pentru a asigura aprovizionarea cu energie electrică în condițiile în care țara este afectată de atacurile țintite ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Este important de menționat că gospodăriile și întreprinderile sunt cele care trebuie să stabilească soluțiile adecvate pentru circumstanțele lor specifice.

Rezistența surprinzătoare a economiei ucrainene este în mare parte rezultatul unui sector privat agil care s-a adaptat condițiilor de război. Companiile și-au mutat locațiile de producție, au deschis noi rute logistice și au trecut, după cum a fost necesar, la munca de la distanță și la operațiuni descentralizate. Un aspect uimitor al rezilienței economice sunt capcanele pe care Ucraina a reușit să le evite. Economia a evitat o criză în sectorul financiar și a respins suprareglementarea prețurilor de consum. Relaxarea restricțiilor, care au jucat un rol important în criza inițială de după invazie, a contribuit la stabilizarea economiei, permițând întreprinderilor să funcționeze eficient, crescând astfel certitudinea în jurul investițiilor și reducând blocajele în plăți. Dereglementarea a îmbunătățit încrederea atât a investitorilor străini, cât și a cetățenilor în capacitatea Ucrainei de a menține sistemul financiar sub control și previzibil în mijlocul războiului. Răspunsul ucrainean la agresiunea rusească demonstrează că agilitatea întreprinderilor locale, soluțiile energetice diversificate și ciclurile de inovare de mare viteză (în special în dezvoltarea dronelor și a electronicii) pot menține în mișcare roțile unei economii chiar și în cazul întreruperilor repetate de curent, al perturbărilor logistice și al lipsei cronice de forță de muncă. Succesele Ucrainei, în special în ceea ce privește dezvoltarea rapidă a produselor și acordurile de finanțare inovatoare, au, de asemenea, implicații majore pentru industriile de apărare ale Europei în ansamblu. Ucraina nu și-a permis să devină o economie-fortăreață izolată. Finanțarea internațională și parteneriatele tehnologice stabile au fost decisive în supraviețuirea sa. Ucraina a îngrijit piața liberă în toate industriile în care a fost sigur să facă acest lucru (produse de consum, servicii digitale, anumite tipuri de producție) și s-a asigurat că resursele sunt direcționate acolo unde produc cel mai mult bine.  

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru