Care este beneficiul din pachetul de angajare pe care angajații și-l doresc, dar nu multe companii sunt dispuse să îl acorde

Conceptul anului sabatic era, încă dinainte de pandemie, care a schimbat fundamental piața muncii, unul nepopular la noi în țară. Dacă își mai găsește locul un astfel de beneficiu în pachetele de angajare din prezent, când numeroase companii oferă deja avantajul lucrului remote/hibrid, cât de reglementat este – sau nu – în România, cine îl poate obține și de ce se apelează la el ne-am propus să aflăm alături de specialiștii pieței de HR și câțiva angajatori locali. Am integrat, bineînțeles, perspectiva unui angajat dintr-o multinațională care a trăit pe propria piele o astfel de experiență.

„Motivele pentru care oamenii apelează la un an sabatic sunt multiple și diferă semnificativ de la persoană la persoană, de la călătorit, studii, relaxare, familie, până la sănătate și redescoperire personală. În cazul meu specific, am luat decizia după o perioadă extraordinară, dar foarte intensă din punct de vedere profesional, pentru a-mi evalua parcursul de până atunci, pentru a-mi stabili direcțiile pe care vreau să mă dezvolt mai departe și pentru a petrece mai mult timp în natură. Tocmai din acest motiv am hotărât împreună cu familia să ne relocăm în Brașov”, ne-a povestit Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România.

El a aflat de acest concept în 2013, în timpul unor proiecte pe care le-am avut cu un client din Marea Britanie. „Mi s-a părut interesant și am început să citesc diverse bloguri, pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba.” Când a făcut pasul nu își aduce aminte să se fi lovit de reticență din partea nimănui, ci mai degrabă de curiozitatea de a afla ce și-a propus să facă în această perioadă.

În ceea ce-l privește, spune că această etapă a reprezentat o perioadă de reflecție și explorare binemeritată, care a venit la momentul potrivit. „Am început să citesc mai mult, să am o rutină zi de zi cu copiii, să explorăm cu bicicletele dealurile și munții din împrejurimile Brașovului, să ne facem noi prieteni și chiar să încep două inițiative antreprenoriale.” Recunoaște însă că și la nivel psihologic decizia de a lua un an de pauză a avut un impact important. „În special, atunci când ai succes, când simți că sunt perspective să realizezi lucruri și mai mărețe în viitor, e greu să accepți să te oprești chiar și pentru o clipă. Și când spun să te oprești nu mă refer la a rămâne inert, ci la a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă, de a încerca să le faci diferit. Eu am avut nevoie de aproximativ un an pentru a lua decizia și de două luni pentru a conștientiza schimbarea, respectiv de a mă adapta la noul stil de viață.”

„Anul sabatic a reprezentat dintotdeauna mai degrabă o excepție pe piața muncii, nu o regulă. Sigur că, în primă fază, munca remote i-a ajutat pe angajați să-și gestioneze mai bine propriul timp și să nu mai simtă nevoia de a face o pauză atât de lungă precum un an sabatic. După mai bine de trei ani deja de când s-a implementat munca remote, acum sunt tot mai multe situațiile în care angajații simt că nu mai au linia clară de demarcație între viața de la birou și cea de acasă. Și poate că tocmai acum și tocmai din acest motiv ar simți nevoia unui an sabatic”, spune AnaCălugăru, head of communications, eJobs. Chiar și așa, rămâne o situație de excepție, pe care nici angajatorii, nici angajații nu se grăbesc să o transforme în regulă, adaugă ea. „Dacă în cazul primilor, se înțelege lesne de ce, în cazul angajaților motivele sunt legate de faptul că sunt conștienți că o absență de un an vine și cu o rupere de ritm pe care ar putea să o recupereze cu greu.”

Privind retrospectiv, Răzvan Popescu spune că atunci când ne luăm un an sabatic nu trebuie să ne așteptăm la schimbări semnificative, „dar asta ține de motivația fiecăruia, de experiența de până atunci și de ce reușești să faci în anul sabatic”. Cu cât experiența trăită este mai diferită față de viață de dinainte de sabatic, cu atât impactul va fi mai mare, crede el. „Acesta este motivul pentru care foarte mulți călătoresc în anul sabatic, cunosc oameni noi, fac lucruri pe care nu aveau curajul sau timpul să le facă înainte. Cunosc persoane care au renunțat la o carieră de succes în corporație pentru a scrie cărți, a deveni bucătari sau să-și lanseze propria afacere. Dar și persoane care au venit cu perspective noi la locul de muncă și au reușit să facă tranziția către roluri la care nu s-ar fi gândit în trecut. Cred că după o astfel de experiență veți avea o direcție profesională și personală mult mai aliniată cu valorile voastre.” În încheiere, el le transmite celor care vor să opteze pentru un an de pauză de la job că este foarte important să clarifice ce doresc să obțină în urma acestei pauze, iar apoi să stabilească dacă un an sabatic este ceea ce au nevoie. „În unele situații poate ai nevoie de un mentor, de o nouă pasiune sau doar câteva ore libere pe săptămână în plus.” După ce ai stabilit că un an sabatic este ceea ce ai nevoie, el subliniază că e important să planifice cât mai detaliat ce urmează să faci, dar pe de altă parte să rămâi flexibil la a schimba acest plan pe măsură ce ai parte de primele experiențe. „Schimbarea este inevitabilă, mai ales după ce cunoști persoane sau experimentezi lucruri noi.” Nu în ultimul rând, spune că e important să urmărești cu atenție bugetul și cheltuielile pentru a nu fi forțat să întrerupi pauză mai devreme decât ți-ai dori.   

Ce reglementări există

Potrivit lui Florin Godean, care la momentul interviului era country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar Adecco România și în prezent ocupă rolul de consultant în cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație din România și președinte al Camerei de Comerț Elveția – România, concediul sau anul sabatic este reglementat mai ales în domeniul public, al învățământului, prin Art. Nr. 288 alin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, care spune că angajatul poate beneficia de un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, și în plus, își poate păstra poziția de titular. Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers, explică la rândul său că această legislație în vigoare „prevede că profesorii și conferențiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare, dar care au și lucrat în aceeași universitate pot beneficia de anul sabatic”. În sectorul privat, pe de altă parte, reprezentanții companiilor locale de HR spun în unanimitate că acest trend fiind unul  relativ nou pe piața muncii din România, lipsește o reglementare în Codul Muncii. „În consecință, salariații care își doresc acest beneficiu pentru că au nevoie de odihnă sau pur și simplu vor să călătorească trebuie să negocieze condițiile direct cu angajatorii”, spune Sorina Faier. Soluția? Concediul fără plată. „În eventualitatea în care un angajat din sectorul privat dorește să își ia un astfel de concediu, este aplicabil articolul 153 referitor la concediul fără plată, care stipulează că, pentru rezolvarea unor situații personale, salariații au dreptul la concedii fără plată, iar durata acestuia se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, menționează și Andrei Frunză, CEO al BestJobs.

Florin Godean adaugă că, de obicei, în companiile private este mai ușor să pornești discuția despre concediul sabatic, însă doar la cererea directă a angajatului, iar de cele mai multe ori, acesta este neplătit. Tocmai de aceea, atrage atenția că este indicat ca angajații să aibă și un fond de economii la care pot apela. „În schimb, Art nr. 154 din Codul Muncii menționează că angajatul poate fi remunerat, în cazul în care urmează o formare profesională în anul sabatic acordat și poate aduce o valoare adăugată companiei la reîntoarcerea sa.” În completare, Andrei Frunză adaugă că, în paralel cu concediul luat exclusiv pentru dobândirea unor cunoștințe, la rândul lor „angajații din învățământ reprezintă o excepție de la regulă, deoarece primesc un salariu de bază și, totodată, în sectorul privat, există cazuri în care concediul sabatic este remunerat cu 30-50% din salariu”.

La capitolul beneficii extrasalariale, Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Sodexo Benefits and Rewards Service Romania & Bulgaria, observă că, în cazul în care angajatul solicită concediu fără plată, cu acordul angajatorului și conform condițiilor din Codul muncii și a celor negociate în contractul de muncă, el are dreptul la beneficii extrasalariale dacă acestea îndeplinesc anumite criterii. De exemplu, angajații pot beneficia de cardul de tichete cadou acordate de angajatorii lor, însă numai pentru destinațiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale. „Prin urmare, ei se pot bucura de acest beneficiu dacă prin contractul de muncă sau prin regulamentul intern s-a prevăzut că beneficiază de acesta și în perioada în care contractul individual de muncă este suspendat.” Potrivit lui, acestea sunt parte integrantă din pachetul salarial în cele mai multe dintre companiile din România. „Fie că vorbim de beneficii fixe – card de masă, cadou, de vacanță, cultural, de acces la diverse activități sportive, servicii în zona de sănătate și de wellbeing – sau beneficii flexibile, pe care angajatul și le poate alege lunar dintr-o varietate de posibilități, de la produse și servicii până la asigurări, pensii private, traininguri etc. este important de înțeles că ele rezolvă nevoi reale, concrete ale angajaților. Iar companiile investesc în beneficii pentru a păstra și a atrage forța de muncă, cererea depășind oferta în multe industrii.” Răzvan Popescu spune și el că problema economiilor reprezintă un subiect foarte important, care merită tratat cu mare atenție. „Sunt foarte puține companii la nivel global care oferă suport financiar pe perioada sabatică, în general de 3, maximum 6 luni. În acest sens, trebuie să vă așteptați ca veniturile personale și cele ale familiei să se diminueze destul de mult. Din acest motiv vă încurajez să vă planificați foarte bine cheltuielile, grupându-le în două categorii: cheltuieli indispensabile (mâncare, chirie, rată etc.) și cheltuieli la care puteți renunța ușor sau pe care le puteți amâna (haine, restaurante, bilete de avion etc.). Pe baza estimărilor de cheltuieli, dacă vreți să vă luați un an sabatic începeți să economisiți o sumă care să vă acopere întreaga perioadă sabatică, plus 20% pentru situații neprevăzute. Puteți să va gândiți și la surse alternative de venit, cum ar fi un «dream» part-time job sau freelancing.” Personal, povestește că a început să planifice și să facă economii pentru această perioadă cu aproximativ un an înainte. „În plus, am beneficiat de 6 luni de concediu de paternitate pentru cel de-al doilea copil.” El mai subliniază și faptul că, în perioada sabatică, de cele mai multe ori, trebuie să contribui personal la asigurările de sănătate.

Vechimea, un criteriu pentru votul pozitiv

Ce condiții trebuie să întrunească însă angajații care vor să obțină aprobarea unui an sabatic? „De cele mai multe ori, acest tip de beneficiu este oferit angajaților cu vechime mare în companie (peste 5 sau 10 ani), ca o recompensă pentru performanța și dedicarea lor”, susține Godean, iar Faier adaugă că vorbim de obicei de angajații care fac parte din top management sau funcții-cheie și, de regulă, când activitatea companiei permite absența. Iar dacă la stat întâlnim acest beneficiu doar în domeniul învățământului, la privat apare frecvent în cadrul companiilor mari, multinaționale, „în principal, în domeniul tech, servicii financiare și FMCG”, spune ea.

Vorbim, spune și Andrei Frunză, de multinaționale „care vin cu o cultură organizațională diferită. Deci, de companii cu sute de angajați la nivel național, din domenii precum management, IT, BPO, banking etc.”. În cazul său, Răzvan Popescu povestește că discuțiile cu angajatorul au fost de susținere și au început cu aproximativ 9 luni înainte, pentru a avea suficient de mult timp să se găsească un înlocuitor și să se planifice perioada de tranziție. „Cel puțin în România, conceptul de an sabatic este relativ nou, și nu cred că există un proces formal pe care să îl inițiezi. Procedura prin care am primit aprobarea a fost să discut cu angajatorul și să-i explic motivele pentru care îmi doresc un an sabatic, să-i prezint planul de tranziție, inclusiv cel de întoarcere. Poate am fost norocos să lucrez într-o companie care încurajează astfel de inițiative și a fost deschisă la discuții, dar sunt convins că nu este singura. Dacă nu întrebi, poate nu o să afli niciodată!”

„Anul sabatic a reprezentat dintotdeauna mai degrabă o excepție pe piața muncii, nu o regulă. Sigur că, în primă fază, munca remote i-a ajutat pe angajați să-și gestioneze mai bine propriul timp și să nu mai simtă nevoia de a face o pauză atât de lungă precum un an sabatic. După mai bine de trei ani deja de când s-a implementat munca remote, acum sunt tot mai multe situațiile în care angajații simt că nu mai au linia clară de demarcație între viața de la birou și cea de acasă. Și poate că tocmai acum și tocmai din acest motiv ar simți nevoia unui an sabatic. Chiar și așa, rămâne o situație de excepție, pe care nici angajatorii, nici angajații nu se grăbesc să o transforme în regulă.” Ana Călugăru, head of communications, eJobs

Când și de ce e indicat să ne luăm un an sabatic?

„Dacă ne raportăm la originea conceptului, sabaticul se referă la vechea sărbătoare religioasă din cultura ebraică, ce însemna «odihnă». Astfel, principalul motiv pentru care angajații cer un an sabatic este pentru a se odihni și a se deconecta de sarcinile zilnice de la job, pentru a evita burnout-ul, atât de frecvent în zilele noastre”, subliniază Andrei Frunză. Angajații români vin așadar cu o astfel de solicitare atunci când au nevoie de inspirație, odihnă sau de o pauză pentru a-și reîncărca bateriile și a se întoarce mai energici la job. „Potrivit unui studiu, românii petrec jumătate din viață la muncă, iar un an sabatic le poate oferi timp pentru a se concentra asupra vieții personale și familiei, a călători, a se descoperi sau regăsi și pentru a aloca mai mult timp hobby-urilor.”  Ionela Borșan, recruitment manager, Prohuman, remarcă faptul că preferința pentru un an sabatic era o consecință a unui comportament dependent de muncă de 10-14 ore/zi pe o perioada mai lungă de timp, care a adus cu sine stări de anxietate, burnout în rândul angajaților care manifestau un engagement ridicat și o preferință în a ține toate task-urile, chiar și cele care nu erau necesare, în slujba lor. „A delega corect sarcinile este o artă, iar în lipsa acesteia, agenda angajatului tinde să fie supraîncărcată, de multe ori cu atribuții care nu sunt esențiale.” Potrivit lui Florin Godean, motivele invocate în cererea unui astfel de concediu sunt, de cele mai multe ori: adunarea unui număr foarte mare de zile de concediu și epuizarea angajatului după o perioadă de muncă fără pauze, dorința de a se dezvolta într-o anumită direcție (MBA, cursuri de specializare) sau pur și simplu dorința de a evada din cotidian. În plus, Manuel Fernandez Amezaga spune că dacă acum câțiva ani o perioadă sabatică însemna o perioadă de concediu plătit sau neplătit, care se acorda unui angajat pentru a studia sau a călători, de-a lungul timpului semnificația anului sabatic s-a schimbat și a căpătat noi înțelesuri. „Un an sabatic nu mai este definit neapărat prin absența muncii – de fapt, în multe cazuri a ajuns să fie perceput ca fiind momentul în care îți urmezi pasiunile, chiar si o pasiune din sfera profesională, și faci exact ceea ce îți place”, spune Fernandez. Potrivit lui, cei mai mulți aleg să se folosească de această perioadă pentru a-și urma visurile, pentru a crea ceva ce își doreau de multă vreme să facă sau pentru a aduce la viață o pasiune care să dea mai mult sens existenței lor. „Este o perioadă în care anumite nevoi emoționale sunt satisfăcute. Astfel, este posibil ca, după acest timp petrecut în scop personal, persoana respectivă să capete o perspectivă mult mai amplă asupra businessului, să devină mai creativ, mai rezilient, mai dispus să inoveze și să își asume noi responsabilități.” Iar sfatul Sorinei Faier e să ne luăm un an sabatic nu doar când ne simțim epuizați, ci și când simțim că nu mai avem provocări la locul de muncă sau ducem lipsă de motivație și idei inovative.

Deși ar putea să pară că un astfel de beneficiu vine cu avantaje doar de partea angajatului, specialiștii citați de BUSINESS Magazin spun că avantajele unui an sabatic sunt de ambele părți.

Printre cele resimțite de angajatori, ei enumeră retenția și loializarea angajaților, reducerea cheltuielilor imediate în cazul companiilor care au o presiune temporară pe bugete, abilitățile noi deprinse de aceștia prin voluntariat/cursuri, lucru care contribuie și la îmbogățirea culturii organizaționale, faptul că se întorc cu forțe proaspete și mai motivați și nu numai. „Concediul sabatic poate fi pentru angajați o soluție pentru prevenirea burnout-ului sau a fenomenului de quiet quitting. Cei care au trecut prin perioade foarte solicitante de activitate profesională pot resimți nevoia de reconectare cu ei, cu pasiunile lor sau de a-și dezvolta noi abilități. Unii angajați folosesc acest timp pentru a călători, în timp ce alții pot alege să urmeze o nouă facultate sau să își dedice timpul acțiunilor de voluntariat pentru diverse cauze sociale”, spune Mihaela Maranca, country manager, Randstad România.

Ea adaugă că reconectarea acestora cu valorile personale poate servi ulterior ca o ancoră puternică pentru viața lor profesională și pot reveni la birou cu idei proaspete și creative, cu noi perspective asupra responsabilităților lor, care să le readucă implicarea cu entuziasm în activitățile zilnice, un avantaj atât pentru ei, cât și pentru angajator. „Dacă un om din echipa ta este cu adevărat valoros, vei știi cât de important este să îi oferi timp să își reîncarce bateriile, pentru a putea performa în continuare în munca sa”, spune și Godean. În ceea ce-i privește pe beneficiarii direcți, avantajele lor sunt, adesea, detașarea față de rutină, recuperarea după burnout, experiementarea traiului într-o țară sau cultură nouă, posibilitatea de a se concentra asupra vieții personale, redistribuirea atenției către pasiuni și hobby-uri, dezvoltarea unor noi skilluri, adoptarea unui stil de viață sănătos și multe altele.

Manuel Fernandez Amezaga crede că și siguranța revenirii la job și asigurarea unor beneficii care să îi ofere un confort și susținere în această perioadă sunt apreciate și vor ajuta la revenirea angajatului într-o formă mai bună, plin de energie, dar și că acest lucru ajută la creșterea succesului companiei pe termen lung.

Această formă de concediu nu e însă lipsită și de dezavantaje. Potrivit lui Frunză, o pauză prelungită de la activitatea profesională îi poate face pe angajați să se simtă deconectați la întoarcere și să recupereze mai greu. Pentru Răzvan Popescu, cea mai grea parte a fost însă întoarcerea nu la birou, ci în Capitală. „Trebuie să recunosc că a fost mult mai grea întoarcerea din Brașov în București, nu doar pentru mine, ci pentru toată familia, decât întoarcerea la birou. Am început discuțiile cu privire la rolul pe care îl voi prelua cu aproximativ 5 luni înainte să reîncep munca. În cazul meu, știam de la bun început că va veni un alt coleg pe rolul meu, urmând ca eu să evaluez alte oportunități în cadrul companiei.” El le transmite celor care optează pentru o astfel de experiență să își reconfirme din timp obiectivele strategice ale organizației, respectiv să aibă o imagine clară despre cum pot contribui mai departe la realizarea acestora, indiferent dacă revin pe rolul anterior sau nu.

Andrei Frunză aduce în discuție și latura financiară. „Perioada neplătită poate afecta capacitatea acestora de a aplica pentru un credit, de exemplu, și e util să ia în calcul toate aceste aspecte atunci când cer un astfel de concediu.” Iar pentru angajator, spune că perioada cât lipsește angajatul respectiv poate ridica provocări la nivel de organizare, mai ales că astfel de concedii se acordă angajaților cu vechime. „În privința dezavantajelor, în cazul angajaților pot apărea provocări financiare dacă nu au calculat bine economiile pentru a-și susține cheltuielile din anul de pauză.

De asemenea, există riscul să-și iasă din ritm, să nu mai fie conectați la piață sau la relațiile și informațiile relevante pentru activitatea profesională. Acestea din urmă aduc dezavantaje și pentru angajator, pentru că va fi nevoit să înlocuiască angajatul respectiv pe perioadă determinată cu un alt manager, care la rândul lui poate veni cu câteva dezavantaje specifice celor la început de rol, care trebuie să se acomodeze cu noua funcție, nu pot fi la fel de productivi imediat precum managerii care erau în companie de ani buni și aduceau întotdeauna rezultate și plus valoare, de altfel și motivul pentru au putut beneficia de anul sabatic”, spune și Faier, iar Godean pune pe listă nesiguranța că acel angajat se va întoarce la locul de muncă la finele anului sabatic.

Poate înlocui lucrul remote anul sabatic?  „Depinde foarte mult de scopul pentru care angajatul solicită un astfel de concediu. De exemplu, în cazul celor care își doresc să experimenteze traiul din altă țară sau să jongleze între job și călătorit, atunci flexibilitatea lucratului de peste granițe poate ajuta. Practic, compania beneficiază în continuare de munca angajatului respectiv, fără întrerupere, iar angajatul își satisface și o altă nevoie, pe lângă job”, e de părere Andrei Frunză. În schimb, dacă vorbim despre angajații ce își doresc să petreacă mai mult timp cu familia sau să călătorească și să exploreze mai mult, să se dedice unor cursuri sau cauze personale, munca de oriunde nu va putea înlocui beneficiile cu care vine un an sabatic, adaugă el.

La rândul său, Ionela Borșan susține că anul sabatic nu mai este cool în rândul angajaților, însă flexibilitatea programului de lucru și un sistem de lucru hibrid sau remote sunt două cerințe des întâlnite. „Odată cu noua era în care sistemul de lucru hibrid/remote a devenit o obișnuință, angajații au învățat să își dozeze timpul petrecut la job și cel petrecut cu familia într-o manieră echilibrată. Spre exemplu, timpul petrecut în trafic este înlocuit cu timpul petrecut în familie sau folosit pentru activități individuale care aduc împlinire, relaxare, motivație, satisfacție la nivel general față de viață și muncă. Putem spune că perioada alocată rutinei matinale înainte de plecarea spre birou, timpul petrecut în trafic, timpul alocat pauzelor la birou, chit-chatului și așa mai departe, au fost înlocuite cu momente de relaxare.”

Drept urmare, continuă ea, acest work-life balance a fost redefinit, în ultimii doi ani, printr-un sistem de lucru cel puțin hibrid, dacă nu remote, și un program de lucru flexibil, în detrimentul unui an sabatic care produce o fisură vizibilă atâta în carieră, cât și în viață socială. Sorina Faier este categorică la acest capitol: „Nu, deoarece sunt două concepte diferite. Lucratul remote este tot muncă, iar angajații vor aloca aceleași ore pentru activitatea de la companie, chiar dacă lucrează din altă țară.

Astfel, lipsește acea pauză, deconectarea de la activitatea profesională și nici nu vor avea timp pentru acele activități care se fac de obicei în perioada sabatică.” Nici Florin Godean nu crede că lucratul remote peste granițe poate înlocui anul sabatic. „Sunt două concepte diferite, fiecare având un alt obiectiv. Lucratul remote înafara țării presupune să fii la job 8 ore pe zi, făcând acest lucru din orice colț al lumii. Concediul sabatic, pe de altă parte, este o pauză binemeritată, pe care angajatul are dreptul să și-o petreacă departe de rutina de la birou și taskurile zilnice.”

Despre evoluția trendului legat de anii sabatici, Sorina Faier spune deja că se află pe o pantă ascendentă, mai ales că, după pandemie, angajații au vrut să recupereze călătoriile anulate și optează pentru metodele de lucru care le permit să îmbine cele două aspecte. „Un punct forte în dezvoltarea muncii remote este și faptul că s-a dovedit a fi o metodă eficientă, având în vedere experiențele de lucru din pandemie, atât pentru companii, cât și pentru angajați, care au devenit tot mai interesați de flexibilitatea și libertatea oferite de munca la distanță.

Cred că și anul sabatic este un concept care va fi tot mai cerut și apreciat în România pentru că tot mai mulți angajați sunt interesați în a-și asigura un echilibru între viața personală și profesională. Iar dacă sunt angajați valoroși, companiile vor accepta pentru că așa își vor arăta aprecierea și interesul în a-i menține pe termen lung în organizație.” Andrei Frunză crede, la rândul său, că în ciuda faptului că atât concediul sabatic, cât și cultura nomazilor digitali sunt încă la început în România, în viitorul apropiat vor lua amploare, pentru că angajații români descoperă beneficiile acestora și sunt în căutare de noi provocări, care să compenseze pentru rutina de zi cu zi.

„Perioada neplătită poate afecta capacitatea angajaților de a aplica pentru un credit, de exemplu, așa că e util să ia în calcul toate aceste aspecte atunci când cer un astfel de concediu. Iar pentru angajator, perioada cât lipsește angajatul respectiv poate ridica provocări la nivel de organizare, mai ales că astfel de concedii se acordă angajaților cu vechime.” Andrei Frunză, CEO, BestJobs

„Munca remote nu poate înlocui anul sabatic, deoarece sunt două concepte diferite. Lucratul remote este tot muncă, iar angajații vor aloca aceleași ore pentru activitatea de la companie, chiar dacă lucrează din altă țară. Astfel, lipsește acea pauză, deconectarea de la activitatea profesională și nici nu vor avea timp pentru acele activități care se fac de obicei în perioada sabatică.” Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers

„Dacă un om din echipa ta este cu adevărat valoros, vei ști cât de important este să îi oferi timp să își reîncarce bateriile, pentru a putea performa în continuare în munca sa.”  Florin Godean, consultant în cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație din România (la momentul interviului country manager al Adecco)

„Reconectarea angajaților cu valorile personale poate servi ulterior ca o ancoră puternică pentru viața lor profesională și pot reveni la birou cu idei proaspete și creative, cu noi perspective asupra responsabilităților lor, care să le readucă implicarea cu entuziasm în activitățile zilnice, un avantaj atât pentru ei, cât și pentru angajator.” Mihaela Maranca, country manager, Randstad România

Pleacă la drum cu obiectivele clar definite

Sunt multiple și diferă semnificativ de la persoană la persoană, de la călătorit, studii, relaxare, familie, până la sănătate și redescoperire personală. În cazul meu specific, am luat decizia după o perioadă extraordinară, dar foarte intensă din punct de vedere profesional, pentru a-mi evalua parcursul de până atunci, pentru a-mi stabili direcțiile pe care vreau să mă dezvolt mai departe și pentru a petrece mai mult timp în natură. Tocmai din acest motiv am hotărât împreună cu familia să ne relocăm în Brașov”, ne-a povestit Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România.

El a aflat de acest concept în 2013, în timpul unor proiecte pe care le-am avut cu un client din Marea Britanie. „Mi s-a părut interesant și am început să citesc diverse bloguri, pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba.” Când a făcut pasul nu își aduce aminte să se fi lovit de reticență din partea nimănui, ci mai degrabă de curiozitatea de a afla ce și-a propus să facă în această perioadă.

În ceea ce-l privește, spune că această etapă a reprezentat o perioadă de reflecție și explorare binemeritată, care a venit la momentul potrivit. „Am început să citesc mai mult, să am o rutină zi de zi cu copiii, să explorăm cu bicicletele dealurile și munții din împrejurimile Brașovului, să ne facem noi prieteni și chiar să încep două inițiative antreprenoriale.” Recunoaște însă că și la nivel psihologic decizia de a lua un an de pauză a avut un impact important. „În special, atunci când ai succes, când simți că sunt perspective să realizezi lucruri și mai mărețe în viitor, e greu să accepți să te oprești chiar și pentru o clipă. Și când spun să te oprești nu mă refer la a rămâne inert, ci la a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă, de a încerca să le faci diferit. Eu am avut nevoie de aproximativ un an pentru a lua decizia și de două luni pentru a conștientiza schimbarea, respectiv de a mă adapta la noul stil de viață.”

„În cazul în care angajatul solicită concediu fără plată, cu acordul angajatorului și conform condițiilor din Codul muncii și a celor negociate în contractul de muncă, angajatul are dreptul la beneficii extrasalariale dacă acestea îndeplinesc anumite criterii. De exemplu, angajații pot beneficia de cardul de tichete cadou acordate de angajatorii lor, însă numai pentru destinațiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.” Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Sodexo Benefits and Rewards Service Romania & Bulgaria

„Anul sabatic a reprezentat dintotdeauna mai degrabă o excepție pe piața muncii, nu o regulă. Sigur că, în primă fază, munca remote i-a ajutat pe angajați să-și gestioneze mai bine propriul timp și să nu mai simtă nevoia de a face o pauză atât de lungă precum un an sabatic. După mai bine de trei ani deja de când s-a implementat munca remote, acum sunt tot mai multe situațiile în care angajații simt că nu mai au linia clară de demarcație între viața de la birou și cea de acasă. Și poate că tocmai acum și tocmai din acest motiv ar simți nevoia unui an sabatic”, spune AnaCălugăru, head of communications, eJobs. Chiar și așa, rămâne o situație de excepție, pe care nici angajatorii, nici angajații nu se grăbesc să o transforme în regulă, adaugă ea. „Dacă în cazul primilor, se înțelege lesne de ce, în cazul angajaților motivele sunt legate de faptul că sunt conștienți că o absență de un an vine și cu o rupere de ritm pe care ar putea să o recupereze cu greu.”

Privind retrospectiv, Răzvan Popescu spune că atunci când ne luăm un an sabatic nu trebuie să ne așteptăm la schimbări semnificative, „dar asta ține de motivația fiecăruia, de experiența de până atunci și de ce reușești să faci în anul sabatic”. Cu cât experiența trăită este mai diferită față de viață de dinainte de sabatic, cu atât impactul va fi mai mare, crede el. „Acesta este motivul pentru care foarte mulți călătoresc în anul sabatic, cunosc oameni noi, fac lucruri pe care nu aveau curajul sau timpul să le facă înainte. Cunosc persoane care au renunțat la o carieră de succes în corporație pentru a scrie cărți, a deveni bucătari sau să-și lanseze propria afacere. Dar și persoane care au venit cu perspective noi la locul de muncă și au reușit să facă tranziția către roluri la care nu s-ar fi gândit în trecut. Cred că după o astfel de experiență veți avea o direcție profesională și personală mult mai aliniată cu valorile voastre.” În încheiere, el le transmite celor care vor să opteze pentru un an de pauză de la job că este foarte important să clarifice ce doresc să obțină în urma acestei pauze, iar apoi să stabilească dacă un an sabatic este ceea ce au nevoie. „În unele situații poate ai nevoie de un mentor, de o nouă pasiune sau doar câteva ore libere pe săptămână în plus.” După ce ai stabilit că un an sabatic este ceea ce ai nevoie, el subliniază că e important să planifice cât mai detaliat ce urmează să faci, dar pe de altă parte să rămâi flexibil la a schimba acest plan pe măsură ce ai parte de primele experiențe. „Schimbarea este inevitabilă, mai ales după ce cunoști persoane sau experimentezi lucruri noi.” Nu în ultimul rând, spune că e important să urmărești cu atenție bugetul și cheltuielile pentru a nu fi forțat să întrerupi pauză mai devreme decât ți-ai dori.   

„Procedura prin care am primit aprobarea a fost să discut cu angajatorul și să-i explic motivele pentru care îmi doresc un an sabatic, să-i prezint planul de tranziție, inclusiv cel de întoarcere. Poate am fost norocos să lucrez într-o companie care încurajează astfel de inițiative și a fost deschisă la discuții, dar sunt convins că nu este singura. Dacă nu întrebi, poate nu o să afli niciodată! (…) Eu aș repeta această experiență oricând!” Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România

„Preferința pentru un an sabatic era o consecință a unui comportament dependent de muncă de 10-14 ore/zi pe o perioadă mai lungă de timp, care a adus cu sine stări de anxietate, burnout în rândul angajaților care manifestau un engagement ridicat și o preferință în a ține toate task-urile, chiar și cele care nu erau necesare, în slujba lor.” Ionela Borșan, recruitment manager, Prohuman

Cât de deschiși sunt angajatorii locali cu privire la acordarea unui an sabatic?

„Credem că menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală este esențială și ne străduim să le asigurăm colegilor un nivel ridicat de flexibilitate. Printre beneficiile pe care le oferim angajaților noștri se numără și concediul sabatic, care le permite să se concentreze pe alte aspecte ale vieții lor, cum ar fi familia, prietenii, călătoriile sau hobby-urile. Concediul sabatic oferă angajaților oportunitatea de a-și întrerupe activitatea profesională pentru o lună, două sau trei luni. În toată această perioadă, compania nu va avea nicio obligație financiară, iar angajații vor fi scutiți de orice activitate profesională. Toate obligațiile contractuale rămân valabile la întoarcere.” Valer Hancaș, corporate affairs & communication director, Kaufland Romania & Moldova

„Flexibilitatea devine un element foarte important în politica oricărei firme care dorește să își păstreze angajații performanți sau să atragă noi talente. Deși acordarea unui concediu sabatic nu face parte în mod expres din politica Cushman & Wakefield Echinox, pentru noi este foarte important să comunicăm cu toți angajații, iar dacă această nevoie există, vom analiza toate circumstanțele și implicațiile asupra businessului nostru și vom decide în consecință. Suntem conștienți că pot exista momente în viața profesională a fiecăruia dintre noi când poate apărea nevoia de a lua o pauză și încercăm tot timpul să abordăm o politică cât mai flexibilă.”  Oana Iliescu, managing director, Cushman & Wakefield Echinox

„Compania noastră activează într-o industrie tânără în România și angajăm totodată oameni predominant la început de carieră. De aceea, până acum, nu am avut colegi care să își dorească an sabatic. Totuși, părerea mea despre anul sabatic este una mixtă. Pe de-o parte, dacă ești genul explorator, cred că atunci când ai oportunitatea de face o super călătorie, sau vrei să înveți ceva nou, să îți întreții o pasiune, cred că un sabatic leave merită făcut. Totodată, pe cei ce au copii mici, dacă visează să facă ceva special cu copiii lor, explorând experiențe împreună mai mute luni la rând, îi sfatuieac să o facă până când copiii intră la școală. Totuși, am și un exemplu de persoană care a spus că se oprește, deși era la o vârstă de sub 40 de ani. După vreo doi ani și-a dorit să revină în business. I-a fost însă foarte greu, nu mai era conectat la business, nu se mai orienta în sensul de a avea un fler bun. Deci ceea ce merge la unii poate nu merge la alții. Dar, totodată, decât să trăiești cu o senzație că nu ai făcut ceea ce îți doreai, mai bine experimentezi!” Vladimir Sterescu, country manager & SVP EMEA, CGS România

Cele mai întâlnite motive pentru care angajatii cer ani sabatici*:

1. Burnout;

2. Dorința de dezvoltare personală;

3. Nevoia de autocunoaștere;

4. Dorința de a petrece timp cu familia;

5. Adoptarea unui stil de viață sănătos;

6. Lipsa work-life balance-ului;

7. O a doua facultate/alte studii;

8. Dorința de implicare în acțiuni sociale/de voluntariat;

9. Călătoriile;

10. Lipsa motivației la locul de muncă.

5 sfaturi de la un angajat care a optat pentru un an sabatic

1. Aveți în vedere că, în perioada sabatică, de cele mai multe ori trebuie să contribuiți personal la asigurările de sănătate;

2. Începeți să economisiți o sumă care să vă acopere întreaga perioadă sabatică și adăugați un plus de 20% pentru situații neprevăzute;

3. Monitorizați cu atenție bugetul și cheltuielile pentru a nu fi forțați să întrerupeți pauza mai devreme decât v-ați dori;

4. Luați în calcul și surse alternative de venit, cum ar fi un „dream”  part-time job sau freelancing;

5. Clarificați ce doriți să obțineți în urma acestei pauze, și în funcție de asta, stabiliți dacă un an sabatic este ceea ce aveți nevoie.