Capriciile vremii și pierderile fermierilor
Valul de frig din aprilie a produs pierderi mai cu seamă pentru culturile de pomi fructiferi. Nucii, cireșii, vița de vie, merii sunt soiurile cel mai afectate, conform fermierilor. Cât de grave sunt pagubele, ce se poate face și care sunt soluțiile la care pot apela fermierii români sunt doar câteva din temele conferinței „Cum salvăm anul agricol”, organizată săptămâna trecută de Mediafax și Agr…
În cazurile în care apar calamități, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depășește 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinței „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax și Agrointeligența. „Înțelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm și la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depășește 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menționat că „la Ministerul Agriculturii, ușa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic și ne dorim să avem discuții constructive cu fermierii”.
Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploatație se bazează pe ciclul natural îngheț-dezgheț, iar solul este foarte puțin atins, astfel că de șapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari și mai performante exploatații agricole din țară și din Europa.
„Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul și mă întreb de ce. Discuirea risipește apa din sol, îl și tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de șapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheț-dezgheț și astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.
Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producție, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalți, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puțin utilizată”), folosește apă dedurizată la irigații și îngrășăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiți-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt șapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizați mașini care să fie modulate în așa fel încât să faceți o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanților la conferință.
Un rol important în eficientizarea activității fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenței agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, și-a înființat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafață de 60 de hectare, potrivit reprezentanților companiei. Cooperativa Agricolă Vărăști, prin care Carrefour preia producția din câmp și o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători și are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziții legume fructe al Carrefour.
„Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, și acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat și programul Cooperativa Agricolă Vărăști, cu 4-5 familii la început, și am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.
Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părțile implicate în acest proiect – producători, retailer și clienți – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienților le oferim gustul românesc și prospețimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur și constructiv, iar producătorii au siguranța vânzării și reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producția de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăști, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal și zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri știe exact ce are de făcut”.