Capitalistul săptămânii: Omul care a construit imperiul Bosch, o companie cu venituri de peste 50 de miliarde de dolari

Bosch s-a născut în 1861 în apropierea orașului Ulm, aflat în sudul Germaniei. A fost cel de-al 11-lea din cei 12 copii ai unei familii de fermieri. Tatăl lui era francmason și extrem de cultivat pentru statutul de fermier, de aceea a fost atent și la educația copiilor lui. Între 1869 și 1975, Robert Bosch a studiat la școala tehnică Realschule din Ulm, iar apoi și-a completat cunoștințele cu un stagiu de ucenicie ca mecanic.

Și-a început cariera la 18 ani, fiind implicat în producția echipamentelor electrice. Între 1869 și 1886 a muncit pentru companii din Germania, iar, mai târziu, în Statele Unite ale Americii pentru Thomas Edison și în cadrul Siemens din Anglia. Bosch a învățat însă tainele afacerilor de la fratele lui, Karl, care avea o companie de instalații pentru gaze și apă în Köln. Robert Bosch și-a început drumul de antreprenor înființând în 1886 în Stuttgart „Atelierul pentru mecanică precisă și inginerie electrică„, împreună cu un asociat și un ucenic. Firma era destinată instalării de echipamente electrice, inclusiv instalații de telefonie. Capitalul operațional de 10.000 de mărci al firmei, parte a economiilor lui Bosch și a moștenirii primite de la tatăl lui, a fost epuizat în scurt timp. Bosch a reușit să mențină însă compania pe linia de plutire printr-un împrumut bancar. Antreprenorul investea în permanență câștigurile modeste ale firmei în noi utilaje. Afacerea s-a dezvoltat, iar, până în 1900 numărul angajaților ajunsese la 40.

Electrificarea orașului Stuttgart adusă de era industrială a fost un impuls important în creșterea afacerii. Totuși, produsul care a adus succesul companiei a fost dispozitivul pentru aprindere cu magnetou creat de Bosch, cel care a revoluționat industria auto. Bosch a creat dispozitivul la cererea unui client, bazându-se pe un produs conceput de un alt producător din Köln. Bosch a îmbunătățit dispozitivul, iar acesta a fost primul său succes economic. Scopul magnetoului era generarea scânteii electrice necesare pornirii unui motor cu combustie internă. În 1901 Bosch deschidea propria fabrică, angajând 45 de salariați. Antreprenorul începuse încă din 1898 să își vândă produsele în alte țări din Europa, mai întâi în Anglia, iar apoi în Franța, Austria și Ungaria. În Statele Unite ale Americii și-a deschis primele departamente de vânzări în 1906, iar șase ani mai târziu a inaugurat acolo și o fabrică. În acea perioadă, Bosch era și unul dintre primii angajatori care introduceau ziua lucrătoare de opt ore. Până în 1913, compania sa a ajuns să vândă produsele pe toate continentele și să genereze 88% din vânzări pe piețe de export.

Prim-ul Război Mondial a fost un dezastru pentru Bosch, odată cu dispariția piețelor cheie ale companiei.

După Primul Război Mondial,  Bosch a lansat o serie de inovații în industria automotive – claxonul electric, ștergătoarele de parbriz, injecția diesel, sistemul pneumatic de frânare. Însă, odată cu criza economică din 1920, când industria auto a fost printre cele mai afectate, Bosch a inițiat un proces de modernizare și diversificare pentru a reduce dependența de industria automotive. În câțiva ani, a transformat compania dintr-un furnizor de piese auto într-o multinațională producătoare de produse electrice. În 1937 a restructurat compania transformând-o într-o societate cu răspundere limitată. Ultimii ani din viața lui Bosch au fost umbriți de implicarea companiei în reînarmarea Celui de-al Treilea Reich. El și asociații lui au susținut rezistența în fața regimului nazist și au contribuit la salvarea angajaților evrei de la executare.