Capitalism la reduceri: Cât costă de fapt o pereche de pantofi sport albi de la Zara pentru care am plătit în trei rânduri 59,9 lei, 99,9 lei și 69,9 lei?

Fiind născut în comunism, când oferta de produse nu era prea bogată și diversificată, chiar deloc, am tendința să-mi cumpăr un lucru care îmi place de două ori, ca nu cumva să nu-l mai găsesc! Așa se face că în toamnă am cumpărat o pereche de pantofi sport albi de la Zara, foarte buni, la un preț ireal – 59,9 lei, la a „n”-a reducere de preț. Acum, la începutul lunii ianuarie, când au început din nou reducerile de preț, am găsit aceeași pereche de pantofi sport, pe care am cumpărat-o de data aceasta la un preț de 99,9 lei. În prima sâmbătă din februarie am găsit la Zara aceeași pereche de pantofi sport albi, la un preț de 69,9 lei. Toate perechile de pantofi au început de la un preț de vânzare de 279,9 lei, când au intrat prima dată în magazin, cel puțin așa scrie pe etichetă. Acești pantofi sport sunt produși în Laos, acolo unde salariul minim este de 2.500.000 de LAK (laotian kip), ceea ce înseamnă undeva la 115 dolari. Nu știu dacă este salariul brut sau net. În România, salariul minim brut în dolari este de 970. Văzând aceste mișcări de prețuri, mă întreb cât este prețul de fabricație al acestor pantofi sport, cât plătește Zara pentru o pereche și cu cât intră în magazine în toată lumea, pentru că prețurile diferă, cel puțin în momentul în care se fac reduceri. O reducere este la Viena, în Londra, Nisa, alta este reducerea la București, Timișoara, Iași sau Cluj. Mi se pare o lume de business fascinantă atunci când stabilești prețul de vânzare al unui produs care trebuie să includă, dincolo de prețul de producție, toate celelalte elemente legate de creație, research & development, marketing, design, costul de logistică și retail și, nu în ultimul rând, profitul pe tot lanțul. Spre exemplu, costul unui iPhone este de 90 de dolari, iar prețul de vânzare în retail, la consumator, ajunge la 1.000 de dolari. În zona de retail, banii se fac și din gestiunea stocurilor, pentru că nu îți poți permite să ții foarte mult timp pe raft sau în depozite o marfă veche, care nu s-a vândut când trebuia să se vândă. Aș fi foarte curios să văd formula de calcul pentru vânzarea în retail, adică în magazin, a perechii de pantofi sport albi, care a avut trei prețuri într-un interval de câteva săptămâni. Atunci când există o competiție mare, când sunt mulți jucători, capitalismul pune o presiune extraordinară pe preț, care poate să scadă extrem de rapid pentru ca retailerul, compania, să-și vândă marfa. Zara, brandul spaniol care a cucerit lumea, a venit cu un model de business care permite schimbarea rapidă a colecțiilor, mult mai rapid decât alți retaileri, decât alte magazine. Iar când sunt reduceri, reducerile bat tot. Asta e varianta capitalismului unde există concurență. Mai există și varianta capitalismului unde lupta este să devii monopol și să poți să crești prețurile fără să întâmpini concurență. Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor american, și-a bazat investițiile, dincolo de anumite formule, pe ideea să cumpere o companie care este într-un sector unde nu prea există concurență, unde barierele de intrare sunt foarte mari, unde reglementările sunt extrem de ridicate și birocratice, care să-i descurajeze și pe alții să intre în acest sector și, nu în ultimul rând, odată ce ai intrat și nu prea există concurență, să poți să crești prețurile de vânzare, dar în același timp să tai cheltuielile cât poți. De multe ori, când cumpărăm un produs, începând de la pâine, lapte, ciocolată până la o pereche de pantofi sport, un costum, o geacă sau chiar o mașină, ne gândim cât este prețul de producție, de cost, al produsului sau serviciului respectiv înainte să intre pe tot lanțul de vânzare care să includă cheltuielile de logistică, marketing și financiare, plus marja de profit. Așa că mă tot gândesc cât este prețul de producție al perechii de pantofi sport albi de la Zara, pentru care am plătit trei prețuri. 

(cristian.hostiuc@zf.ro)