Capcanele minimisului

“Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce privește selecția firmelor beneficiare, cât și direct referitor la aplicanți. Faptul că se va face o selecție după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanțarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Șerban, managing partner al companiei care oferă soluții fiscale și contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiții, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obțin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărțit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obțin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producție); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoția 2013); locația proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menținute timp de minimum trei ani ani.

Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcție de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producția, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în același timp, se “premiază” angajarea absolvenților de învățământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, așa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obținerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu își realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieși pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Șerban.

Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanțarea trebuie direcționată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanșii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă și are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele și cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani și jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajați, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci acești bani trebuie investiți în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiți pentru a achita obligații față de angajați și nici cheltuieli curente); în consecință, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajați.

“În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar și despre profitul care poate fi obținut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecțiile financiare și să aprecieze foarte bine condițiile de piață, de concurență etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Șerban.

Pentru a obține ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiții pentru care se solicită finanțarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorința de a obține finanțarea și fără a considera potențialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluție- companiile pot să apeleze la consultanți; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist și, respectiv, pesimist, cu analiza variațiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligații financiare (către bănci și furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Șerban.