Candidatul PPMT la Președinție: Proiectul de autonomie al UDMR, ca soția lui Colombo. Știm că există, dar nu a văzut-o nimeni

Candidatul PPMT la Președinție, Szilagyi Zsolt, a declarat că, pentru 25 de ani de activitate politică, este un rezultat “cam șubred” proiectul de autonomie anunțat de UDMR, pe care l-a comparat cu soția detecivului Colombo, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Proiectul de autonomie al UDMR nu se știe dacă există sau nu, deci din mai multe puncte de vedere seamănă cu soția lui Colombo, din serialul foarte popular. Toată lumea știe că există, dar nu a văzut-o nimeni. (…) A fost un episod în care apare spatele doamnei, dar nu a văzut-o nimeni. În 25 de ani, e cam șubred acest rezultat”, a afirmat Szilagyi.

El a adăugat că, în ceea ce privește proiectul de autonomie vehiculat în presă, unii spun că ar fi o variantă de lucru, iar alții că nu aparține UDMR, apreciind că “e un haos total” în această privință.

“Eu aș spune că autonomia nu este o joacă, este un lucru foarte important pentru noi. Cum spun secuii: ursul nu e joacă. Și eu spun: autonomia nu e joacă. Deci un partid responsabil, care se respectă, cred că de mult trebuia să iasă cu un proiect și să spună că acesta este al nostru, vrem o dezbatere și nu să dăm pe mâna presei, ca în jocul unde-i alba, unde-i neagra”, a afirmat el.

Szilagyi a adăugat că a prezentat Parlamentului, în 2004, alături de președintele PPMT, Toro T. Tibor, un proiect de autonomie, iar autonomia constituie o parte a campaniei sale, care se axează pe ideea descentralizării.

“În 25 de ani noi asta am văzut, că sistemul centralizat și corupt este ineficient și trebuie schimbat. Avem nevoie de o reformă structurală care se bazează pe rolul regiunilor istorice și pe descentralizare. Și din acest punct de vedere autonomiile regionale, autonomiile comunitare constituie un sistem complex și se completează”, a afirmat el.

Szilagyi a adăugat că speră ca la alegerile din 2 noiembrie UDMR să nu mai beneficieze de o susținere atât de mare, de 85 la sută, din partea comunității maghiare, apreciind că rezultatul amintit se datorează atât “inerției” votanților, cât și “bau-baului suprem” că, dacă nu se atinge pragul de cinci la sută, niciuna din formațiunile maghiare nu mai intră în Parlament.

“Există o inerție foarte mare, însă aceste alegeri sunt foarte bune, pentru că nu există pragul de cinci la sută. Bau-baul suprem în campaniile anterioare a fost ce se întâmplă dacă nu depășim pragul, că nu ajunge nimeni în consiliul local sau Parlament. Acum nu există. Pe de altă parte, un candidat maghiar la alegerile prezidențiale are aceleași șanse ca și doi candidați. Putem face o campanie mult mai relaxată”, a conchis el.

Potrivit proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comentează, nefiind cel oficial, locuitorii din Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară.

“Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetățenii rezidenți pe teritoriul Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară. Instanțele sunt obligate să primească aceste înscrisuri și să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arăta în documentul citat.

Reprezentanții UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile și chitanțele eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc de către instituțiile de învățământ, de cultură, evidența populației, carte funciară, precum și de către alte autorități ori societăți comerciale care funcționează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite și eliberate în limba română și maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite și eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul întregii țări ca acte oficiale”.

“Cetățenii au dreptul de opțiune lingvistică. În cadrul relațiilor cu instanțele judiciare, instituțiile, organizațiile și administrațiile publice din Ținutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituțiile, organizațiile și administrațiile publice, precum și în general entitățile private, atunci când exercită funcții publice, să comunice cu cetățenii în limba pe care o aleg aceștia”, se menționează în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ținutul Secuiesc sunt Consiliul Regional și Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.

Reprezentanții Uniunii au propus ca președintele regiunii să fie președintele Executivului Regional și să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

“Președintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc. Președintele regiunii repartizează parte dintre atribuțiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

În proiect se precizează și că în fiecare județ din Ținutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul județului Harghita va îndeplini și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.

Inițiatorii proiectului au menționat că legile, ordonanțele și ordonanțele de urgență ale Guvernului României “pot fi contestate de către președintele regiunii sau președintele consiliului județean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecție al comunităților minoritare”.

Conducerea UDMR susținea că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc inițiat de Uniune va fi afișată pe site-ul propriu în limbile română și maghiară în perioada următoare.