Când va decola din nou industria aviației?

„Aviația joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviație pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienți și pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviației.
Potrivit unei analize actualizate a Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% față de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanții asociației. La începutul lunii aprilie, menționează aceeași sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% față de 2019, în mare parte din cauza restricțiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar așteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât și internațional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialiști, determinată și de faptul că în al doilea trimestru din 2020 șocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de așteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, față de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricțiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
„Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situația rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviație. Și fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supraviețui pentru a susține recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general și CEO al IATA, în analiză.
De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi și la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, față de estimările inițiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de așteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârșitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci și în a doua jumătate a anului curent, menționează aceeași sursă. „Majoritatea experților din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 și 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză și este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârșitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
Reprezentanții IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviația în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanț valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, și fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susține încă 24 de locuri de muncă în economie”.
În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supraviețui în această perioadă, organizațiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta și în viitoarele posibile crize. „Organizațiile rezistente vor trece prin criză și vor fi «răsplătite» de piața post-COVID-19. Clienții, consumatorii, utilizatorii finali își vor aminti cum s-a comportat o organizațe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să țină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care reziliența este o abilitate importantă.”
Deși spune că nu se știe încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectați de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puțin în privința călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienți decât cele low-cost, în cazul cărora mulți oameni se simt abandonați de acestea și e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune și care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie și, cu siguranță, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilități de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Și despre prețurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulți factori diferiți, unul dintre cei mai importanți fiind prețul carburantului – printre mulți alții.

Criza din biroul de acasă
În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizațiilor, executivul de la Kilpatrick le amintește și pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deși ideea de work from home i-a atras pe mulți, prin prisma unei flexibilități și a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacțiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte și să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală și învățarea la distanță permit companiilor să aibă aceleași experiențe fără contact uman. Imaginați-vă că vă puneți ochelari și, deodată, vă aflați la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locații de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neașteptată a COVID-19 nu am intrat în panică și am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operațiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eșecului în succes. În plus, am avut imediat o mulțime de întrebări din partea clienților cu privire la modul în care organizațiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, așa că am avut multe de împărtășit”.

Industria va decola din nou
În ciuda crizei actuale și a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va crește cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviației este unul plin de provocări. Importanța acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizația Internațională a Aviației Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri și mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviației asupra economiei mondiale, lucru demonstrat și de faptul că aviația reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) și a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviația oferă singura rețea rapidă de transport la nivel mondial, generând creștere economică, creând locuri de muncă și facilitând comerțul internațional și turismul, fiind acum recunoscută și de comunitatea internațională ca fiind un factor esențial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari și mai complexe față de anii precedenți și prin mai puține finanțări publice. În întreaga lume, investițiile venite din sectorul privat își extind prezența în proiectele aviatice, gata să își asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi piețe și noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internațională mai ridicată și o îmbunătățire a abilităților de conducere.”

Exigențe la nivel înalt
Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câștigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calitățile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă față provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilități comerciale, strategice și tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părți interesate: publice și private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care își cunosc afacerile și piața, nu există timp pentru a educa consultanți.”
În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităților este de o importanță vitală pentru orice organizație astăzi, în perioada de criză, pentru a-și asigura succesul de mâine. „Organizațiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligența artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activități de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine dorești la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internațional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate și numărul proceselor de recrutare, dar și pe locație. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărțim riscul cu clienții noștri”.