Când un asiatic îți aduce punga cu mâncare la birou sau acasă, asta înseamnă că e bine

Cred că ați remarcat cu toții că cei care vă livrează pachetul de mâncare acasă sau la birou cu Glovo, Tazz etc. nu mai sunt de-ai noștri, ci asiatici. În București îi vedeți peste tot – pe jos, pe bicicletă, pe scuter. Am înțeles că și în țară, în principalele orașe, se văd din ce în ce mai mulți asiatici care livrează pachetele cu mâncare și care, după cum remarca un comentator, nimeresc mai bine adresa decât un localnic. Deja s-au creat rețele de asiatici care încep să controleze aceste piețe. Florin Pogonaru, care deține Promateris, o fabrică de mase plastice, a spus la emisiunea ZF Live că a încercat să aducă niște asiatici să lucreze în fabrică, a încheiat contract, dar asiaticii, odată ce au ajuns pe Otopeni, au fugit să livreze mâncare în rețelele care s-au format. Dacă acum câțiva ani vedeam copii, tineri, elevi, studenți autohtoni care livrau mâncare, acum aceștia au dispărut. Cineva remarca că această schimbare, această predare de ștafetă de la români la asiatici nu arată altceva decât un anumit progres făcut de România. Ai noștri pleacă la muncă în afară, unde salariile sunt mai mari, 10-15-20-30 de euro pe oră (Germania, principalul aspirator de forță de muncă din Europa, tocmai a aprobat schimbarea legislației pentru acordarea de permise de muncă, la care se adaugă creșterile salariale pentru a atrage forță de muncă), iar la noi vin asiaticii, ca să acopere joburile locale cu 25 de lei/5 euro pe oră. Pentru că viața s-a mai îmbunătățit în România, în special în ultimul deceniu, când salariile s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat în anumite sectoare, iar pe fondul stabilității cursului valutar leu/euro au avut o creștere substanțială în valută, localnicii nu mai vor să lucreze în anumite sectoare unde jobul presupune  o muncă fizică intensă, în picioare, nu la birou – în construcții, în HoReCa, în depozitele logistice, la curățenie, livrare de mâncare etc. – și unde salariile sunt mai mici.  Companiile românești spun că sunt nevoite să apeleze la asiatici pentru că nu mai găsesc forță de muncă locală, oamenii nu prea mai au chef de muncă, pleacă repede, de pe o zi pe alta, au început să aibă pretenții etc. Așa că pozițiile trebuie să fie ocupate de altcineva, de asiatici. La început au venit cei care puteau să facă lucruri de bază (numai în HoReCa cei care aplicau pentru bucătari trebuiau să aibă experiență anterioară), dar acum încep să se caute și asiatici care sunt mai specializați, de exemplu sudori. În Botoșani, Valeriu Iftime, președintele Elsaco, a spus la ZF Live că aduce câțiva sudori din Vietnam ca să testeze piața. Dacă el plătește un sudor cu 1.000 de euro, în Germania sudorii noștri câștigă între 4.000-6.000 de euro. Și el nu este singurul patron român care apelează la asiatici care au o specializare mai înaltă într-un anumit domeniu, care știu mai mult decât să mute o cutie dintr-o parte în alta sau să pedaleze pe bicicletă. Aceasta este realitatea zilelor noastre din economie, așa este mersul lucrurilor într-o economie globalizată, deschisă: nemții au crescut cu turcii, francezii cu africanii lor din fostele colonii, americanii iau forță de muncă de unde pot, numai canadienii au avut șansa să beneficieze de românii cu o calificare superioară. Nu știu dacă România își permite să ridice bariere având în vedere necesarul de forță de muncă, în special pe segmentul de low-job, acolo unde localnicii nu prea mai vor să muncească, și nu din cauza salariului. Mulți spun că ar trebui să aducem albi, dar unde să-i găsim, pentru că ei pleacă pe piețele vestice. 4 milioane de ucraineni au plecat acum din cauza războiului, după ce, acum opt ani, două milioane de ucraineni au plecat după invadarea Crimeei de către Rusia. Dar cei mai mulți s-au dus în Polonia și în Germania, unde salariile sunt mai mari. Chiar și așa, faptul că un asiatic îți aduce punga cu mâncare la birou sau acasă arată că este bine, că românii nu mai au nevoie de aceste joburi și au sau caută ceva mai bun, cu salarii mai mari.   ■

(cristian.hostiuc@zf.ro)