Când toată lumea e cu ochii pe Euro 2024, familia Becali e cu ochii pe vântul din Dobrogea. Proiecte eoliene mamut încep să apară din nou în țară

♦ Un proiect uriaș de circa 770 MW în Suceava a primit luna trecută avizul tehnic de racordare la rețea din partea Transelectrica ♦ Un alt proiect care atrage atenția prin dimensiuni, dar și prin acționariat, ar urma să aibă o capacitate de 441 MW, în Constanța, acolo unde bate cel mai bun vânt din România ♦ În spatele acestuia se află familia Becali l Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate și câte în afara terenului.

Bucovina Re­newables es­te compa­nia de pro­iect care a primit ATR-ul pentru un parc eolian de circa 770 MW în Suceava, actul fiind emis luna trecută. Compania este deținută în proporții egale de către o firmă cipriotă, ECG Central European Gas Limited, și de 4P Renewables, dezvoltator local de proiecte de energie verde de mari di­men­si­uni, în care unul dintre acționari este și avo­catul Ciprian Glodeanu. Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss și aproape 10 ani președinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Associa­tion). Ulterior, și-a înființat propria firmă de avocatură, pentru ca la începutul anului 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiții, 4P Renewables. Dacă se va realiza, această investiție ar presupune fonduri de peste 1 miliard de euro și ar fi cel mai mare proiect eolian din România.

Tot în zona proiectelor de mari dimensi­uni avizate este și cel dezvoltat de compania United Power Eolian, cu o capacitate de peste 440 MW în Constanța, județul cu cel mai bun vânt din România. Potrivit Termene.ro, compania este deținută de mai mulți membri ai familiei Becali, printre care se numără Andreea Becali, fiica lui Gio­vanni Becali și nepoată a lui Gigi Becali, Manuela Rodica Becali, soția lui Giovanni Becali și alții. Alături de familia Becali, în compania de proiect United Power Eolian este implicată și compania Asco Construcții.

România are în acest moment o capaci­ta­te de circa 3.000 MW în proiecte de ener­gie eoliană, care asigura circa 14% din pro­duc­ția de energie totală. Timp de aproape 10 ani de zile piața de energie eoliană a fost blocată, dar anul trecut au apărut primii MW noi.

„Europa a instalat 18,3 GW de capaci­ta­te eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizație dedicată promovării industriei eoliene la nivel european. Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenția este performanța Poloniei și a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023.

În comparație cu aceste țări, cei 72 MW pe care în sfârșit România a reușit să îi co­nec­teze par modești. Cu toate acestea, faptul că în România a spart gheața din piața de energie eoliană este o veste foarte bună.

Un alt stat care a bifat o performanță bună este Ucraina, cu 146 MW montați în plin război. Revenind la piața locală, ca o coincidență, 60 MW din cei 72 MW sunt realizați de un investitor ucrainean. Astfel, Moldova Eolian SRL, compania de proiect din spatele parcului eolian de 60 MW Ruginoasa, este deținută în totalitate de DTEK Renewables International B.V. Aceasta face parte din holdingul SCM, deținut de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

Potrivit celor mai recente informații furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizația de înființare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Spre deosebite de ATR, care este un pas incipient, autorizația de înființare este printre ultimii pași pe care trebuie să îi parcurgă un investitor. „Autorizația de înființare se obține pe baza ATR-ului (aviz tehnic de racordare) și a dovezii că ai finalizat procedura de mediu, deci teoretic se poate obține înainte de contractul de racordare. În practică, e lăsată la final pentru că e o taxă foarte mare de emitere (procent din valoarea totală a proiectului) și trebuie să depui dovada fondurilor pentru finanțarea acestei valori totale a proiectului“, explică specialiștii din piață. Pe lanțul de avizare, autorizația de înființare este astfel unul dintre cei mai importanți pași pe care îi parcurge investitorul, finanțarea fiind în continuare partea cea mai provocatoare. În ciuda acestor provocări, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambițioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ținta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, față de 5 GW în vechiul PNIESC și 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forța dominantă ca și capacitate din sistemul de producție local, depășind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC și circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.