Când salariile se subțiază

Să ne imaginăm la linia de start a unei curse salariul, bonusul, beneficiile, inflația, dobânzile la credite, paritatea leu /euro. Care iepure fuge mai repede?

Graficele cu evoluția salariilor variază mult în funcție de profesie și de domeniu. Cele mai spectaculoase modificări – mai cu seamă prin numărul mare de oameni implicați – se leagă de raportul lefurilor din mediul de stat față de cel privat. Crizele care au marcat economia – locală și mondială –, războaiele, vremea (anii mai secetoși își pun amprenta asupra PIB-ului și nu numai), deciziile guvernanților de diverse culori sunt, de-a valma, factori care își pun amprenta asupra puterii de cumpărare. Implicit, pe nivelul de trai. Impactul variază însă, în funcție de profesie, domeniu, performanța firmei și, desigur, inflație – care sapă tot mai adânc în bugetele de cheltuieli, alături de dobânzi.

Inflația din 2023 a variat de la 14,5% în primul trimestru la 10,3% în cel de-al doilea și 8,8% în T3. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, semnala recent că la nivel european doar în Ungaria se înregistrează o inflație mai mare decât la noi în prezent. „Eram pe locul 7-8 în lunile de vară, acum am ajuns pe locul doi, singura țară care are o variație anuală mai mare decât noi e Ungaria.” Rata anuală a inflației a coborât în septembrie 2023 la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în luna august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate și al accentuării declinului în termeni anuali al prețurilor energiei, menționează raportul BNR.

Mă bucur mult că frenezia creșterii prețurilor s-a mai temperat. Dar n-am speranțe la ieftiniri. Ați constatat, desigur, că orice creștere de preț se păstrează, chiar dacă dispare motivul. De pildă prețul de închiriere a terenului de tenis crește odată cu venirea frigului în fiecare sezon rece, pe motiv că sunt costuri suplimentare pentru instalarea balonului, pentru energia necesară la încălzire și iluminat etc. Dar când balonul dispare, prețul nu scade. Sau de câte ori n-am auzit că vor crește prețurile din pricina – să spunem – avansului la prețul combustibilor sau energiei? Vă amintiți să se fi ieftinit cumva vreodată la raft ciocolata, pâinea sau carnea, chiar dacă prețurile carburanților s-au micșorat? Desigur, majoritatea companiilor au politici salariale clare pentru creșteri în funcție de inflație, performanțe și ochi frumoși sau grade de rudenie. Conform INS, în septembrie 2023, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.350 lei, cu 92 lei (Ă1,3%) mai mare decât în luna august, iar câștigul salarial mediu net a fost de 4.593 lei, în creștere cu 62 lei (Ă1,4%) față de luna august 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.524 lei).

Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluția chenzinelor IT-iștilor. Între 2005 și 2015, salariile angajaților din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creșterea medie a veniturilor pentru specialiștii din domeniu a fost de 32% față de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câștigul salarial în 2015, veniturile specialiștilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând anul trecut la 9.178 de lei. Spre comparație, venitul mediu net în 2022 a fost de puțin peste 3.900 de lei (față de 1.800 de lei în 2015). Dar în timp ce orice firmă privată are motive și dreptul de a crește salariile fără a da socoteală, nu pot spune că privesc la fel de obiectiv un salariu net de 8.000 de lei pentru un șofer angajat la vreo instituție de stat. Salariile din aparatul de stat atârnă atât de greu în balanța bugetului, încât statul contractează credite după credite pentru care plătim cu toții. Noi și probabil și urmașii noștri.

O altă perspectivă de a (ne) privi salariile / veniturile este cursul valutar. 5.000 de lei – o cifră rotundă, ca să vizăm mia de euro – erau echivalentul a 1.500 de euro în urmă cu 15 ani.

Pe parcursul anilor, în funcție de alegeri, inspirație și poate noroc, veniturile au fost influențate pozitiv sau negativ. 54% dintre românii Paretto (1,9 milioane de oameni, care câștigă de peste două ori mai mult decât restul populației) apreciază că veniturile medii au fost influențate pozitiv de aderarea la UE. 26% din acest public crede că veniturile medii sunt la fel, iar 20% sunt de părere că sunt la un nivel mai rău (față de perioada de dinainte de aderarea României la UE), arată cea mai recentă ediție a studiului Paretto Report, realizat de firma de consultanță de marketing Brandelier și firma de cercetare de marketing AHA Moments. Una peste alta, devreme ce salariile medii au crescut de aproape două ori și jumătate în zece ani, în mod clar sunt mai mulți cei fericiți, cărora nivelul de trai le-a crescut. Poate nu cât și-ar fi dorit sau sperat. Dar e mai mult soare pe strada lor. Așa cum spun și celebrele versuri ale ABBA, „Money, money, money / Always sunny / In the rich man’s world”, fredonate de nu mai puțin celebrii actori din „Mamma Mia”.  

Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin