Când realitatea contrazice discursul: Daniel David spune că bursele nu au contat, dar pierderile de elevi din o generație au fost la minimul ultimului deceniu în 2024 și 2025

Ministrul educației, Daniel David a fost întrebat de jurnaliști dacă a făcut o analiză de impact când a propus măsura care vizează tăierea burselor elevilor, iar răspunsul lui s-a referit la prezența la Bac a unei generații de elevi, un subiect despre care Ziarul Financiar a scris pe larg. 

„Avem astfel de analize, dar haideți să vă spun eu altceva apropo de cum te uiți la analize. În 2023, 2024 și 2025 am început să dăm burse – de merit, de reziliență. Spuneți-mi, prezența la bacalaureat prin raportare la câți au terminat liceul are vreo modificare spectaculoasă, importantă? Rezultatul la bacalaureat, procentul de succes a avut vreo modificare importantă? Acea generație a prins doi ani cu bursă, timp în care elevii au fost bine susținuți și au avut vreme să se pregătească pentru bacalaureat. Nu spun că e singurul criteriu, sunt și alți indicatori, sunt și analize în spațiul public. Sunt aspecte pozitive, dar și aspecte care nu se ridică la nivelul așteptărilor. Sunt, pe de-o parte, de acord că timpul e scurt, nu te aștepți să se întâmple foarte multe, dar nu e nici puțin, sunt totuși doi ani, jumătate din ciclul de liceu”, a spus Daniel David. 

Ministrul Educației spune că nu s-au văzut schimbări spectaculoase în prezența la Bac de când s-a schimbat sistemul de burse și copiii au început să primească și alte tipuri de burse în afară de cele sociale și de merit, însă datele nu sunt de partea lui.

Ministrul Daniel David a lăsat să se înțeleagă că efectele burselor de merit și reziliență acordate în ultimii doi ani ar fi minime. Însă cifrele spun altceva: în 2023-2024, procentul elevilor care nu au ajuns să susțină Bacul a fost de 39,7%, cel mai mic din ultimii 11 ani. Cu un an înainte, a fost tot sub 40%. În 2022, anul de referință pentru ministrul educației, ponderea era de aproape 44%. Este, deci, o îmbunătățire. Nu spectaculoasă, dar reală. Și cu atât mai importantă într-un sistem unde aproape 100.000 de copii dintr-o generație dispar de pe parcursul educațional înainte de examenul de bacalaureat.

Așadar, datele oficiale arată că, în cei doi ani în care au fost acordate masiv bursele de merit și reziliență, sistemul de educație a reușit pentru prima oară în mai bine de un deceniu să reducă pierderile de elevi înainte de Bac sub pragul psihologic de 40%.

Dacă în 2014-2015 aproape jumătate (49,2%) dintre copiii care au intrat în clasa I nu au mai ajuns să susțină Bacul 12 ani mai târziu, în 2023-2024 proporția a scăzut la 39,7%, iar în 2024-2025 e de 39,9%. Este cea mai mică pierdere procentuală înregistrată de sistemul românesc în ultimii 11 ani.

Mai clar spus, în cifre absolute, sistemul a pierdut în 2023-2024 „doar” 80.305 elevi dintr-o generație care a început școala cu 202.134 de copii. În 2015, pierderile erau aproape duble: 141.582 de elevi dispăruți din parcursul școlar până la Bac.

Este, desigur, prematur să spunem că bursele sunt factorul unic de influență. Dar să spui că „nu s-a întâmplat mare lucru” înseamnă să ignori tocmai semnele de progres care ar trebui întărite, urmărite, îmbunătățite – nu eliminate.