Când dispar din magazine articolele de plastic de unică folosință?
Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosință, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului.
Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosință, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului.
„Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă a producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024“, spun reprezentanții companiei de audit și consultanță PwC într-un articol pe site-ul propriu.
Mai exact, de la începutul lui iulie se interzice comercializarea de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile și farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, bețele care se atașează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.
În acest sens, statele membre trebuie să adopte legislația privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricționarea comercializării produselor din plastic. Între timp însă, agenții economici au început deja să-și adapteze strategia de afaceri în funcție de prevederile Directivei de plastic, spun reprezentanții PwC.
Spre exemplu, în mai 2021 Auchan România va sista vânzarea veselei din plastic de unică folosință și va elimina ambalajele din plastic pentru toate preparatele comandate la pachet. În același timp, compania a început să dezvolte o gamă proprie de alternative reutilizabile.
Potrivit studiilor companiei, la nivel mondial, industria alimentară consumă cea mai mare cantitate de plastic în fabricarea ambalajelor, 72% dintre acestea nefiind recuperate vreodată și ajungând în natură.
Inițiative similare au anunțat și alți retaileri, unii chiar înainte ca UE să adopte această directivă. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deține rețelele Kaufland și Lidl. Câteva dintre acțiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosință precum tacâmuri, farfurii și pahare, în 2019, și a sacoșelor de unică folosință din plastic convențional, în 2018, prin care compania estimează că sunt economisite anual aproximativ 598 de tone de plastic.
În plus, în anul 2019, Lidl România a înlocuit pungile din plastic subțire pentru cântărirea fructelor și legumelor cu o alternativă din material compostabil și biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus și săculeți reutilizabili pentru fructe și legume, încurajând astfel clienții să adopte un comportament responsabil față de mediu. Astfel de săculeți au fost introduși în ofertă și de alți retaileri precum Mega Image sau Kaufland.
Mai mult, de la începutul anului 2021 Lidl taxează fiecare pungă de plastic de la raionul de fructe și legume cu 0,09 lei (nouă bani), parte a aceeași strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o măsură similară în 2019.
„Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosință fără valoare și de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deșeuri și este timpul să ne schimbăm obiceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile, însă nu le vom oferi gratuit, din dorința de a limita irosirea lor și a transmite clienților un mesaj de responsabilitate“, declara în 2019 Valer Hancaș, director comunicare și corporate affairs Kaufland România.
Astfel, retailerii mari au început deja de mai multă vreme să elimine produsele din pastic de unică folosință din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape însă pentru toată lumea, 3 iulie.